Revoltă în PSD: baronii refuză comasarea comunelor pentru a-și salva mașinăria de voturi
Interesele electorale și disperarea de a păstra controlul asupra resurselor locale au declanșat un conflict deschis în interiorul PSD. Baronii social-democrați se opun vehement planului de comasare a comunelor mici, nu din grijă pentru eficiența administrativă, ci de teama că partidul va pierde sute de primari, consilieri și angajați din primării care formează nucleul dur al mașinăriei lor de voturi.
Reforma administrativă anunțată de Sorin Grindeanu, care vizează desființarea comunelor cu mai puțin de 1.500 de locuitori, a stârnit un val de nemulțumire printre șefii de organizații județene ale PSD. Conform unor surse politice citate de Adevărul, liderii din teritoriu îi acuză pe șefii de la București că fac o greșeală strategică majoră susținând acest proiect. Motivul real al revoltei este unul strict legat de supraviețuirea aparatului de partid: din totalul de aproximativ 400 de primari care ar urma să-și piardă funcțiile, PSD ar sacrifica în jur de 230 de edili, în timp ce PNL ar pierde doar 150.
Paul Stănescu, printre liderii PSD nemulțumiți de comasare Foto: Mediafax
Dincolo de pierderea primarilor, calculul cinic al baronilor PSD arată că partidul ar rămâne fără un număr uriaș de consilieri locali și funcționari din primării, ceea ce echivalează cu destrămarea unei rezerve consistente de voturi și diminuarea forței politice în teritoriu. Mai mult, șefii de filiale se plâng că această „armată de partid”, odată lăsată fără funcții și privilegii, va dezerta cu arme și bagaje direct la AUR. Îngrijorarea social-democraților este amplificată de calendarul electoral din 2028: alegerile locale din vară vor da tonul și vor transmite un semnal decisiv pentru scrutinul parlamentar din luna decembrie a aceluiași an.
Printre cei mai vocali contestatari ai reformei din tabăra social-democrată se numără un greu al partidului, Paul Stănescu, liderul PSD Olt și fost secretar general al formațiunii. Acesta a adus în discuțiile interne și argumentul orgoliilor locale, avertizând că va izbucni un adevărat război la firul ierbii. Potrivit tezei susținute de Stănescu, cetățenii care au în prezent buletin de comună vor refuza umilința unei retrogradări administrative la statutul de simplu sat, mai ales în condițiile în care ar urma să fie înglobați în comuna vecină.
Frica de decontul electoral și prioritizarea interesului de partid în fața binelui public reies clar chiar din declarațiile conducerii social-democrate. Deși recunosc utilitatea măsurii pentru țară, liderii PSD sunt paralizați de perspectiva pierderii puterii.
„E clar că aceasta reformă trebuie făcută. E un câștig pentru toată lumea, și pentru bugetul de stat, și pentru cetățeni. Dar orgoliile locale sunt mari și mi-e frică să nu se răzbune toată lumea pe partid, mai ales ca următoarele alegeri vor fi cele mai complicate din istoria partidului. Pe de o parte avem AUR, care a rupt serios din electoratul nostru, de cealaltă parte e posibil să avem o alianță PNL-USR” - unul dintre vicepreședinții PSD pentru Adevărul.
Cum arată planul de reorganizare care sperie teritoriul
Documentele înaintate către Asociația Comunelor din România arată că procesul de comasare se bazează pe datele demografice din anul 2023 și țintește 429 de comune care au o populație sub pragul de 1.500 de locuitori. Oficial, reforma are ca obiectiv reducerea costurilor administrative și creșterea calității serviciilor publice în acele comunități care dispun de resurse financiare precare.
Conform calendarului creionat de autorități, procesul este împărțit în mai multe etape. Până în martie 2027, localitățile au posibilitatea de a se comasa voluntar, prin organizarea unor referendumuri locale, statul promițând în schimb stimulente financiare și sprijin pentru proiectele de infrastructură. Efectele propriu-zise ale reorganizării ar urma să se aplice în 2028, odată cu alegerile locale.
Cu toate acestea, criteriile de comasare generează alte dispute. Dragoș Benea, omul desemnat de PSD pentru a coordona grupul de lucru dedicat reformei administrativ-teritoriale, susține că un aparat administrativ mai suplu va tăia cheltuielile și va spori capacitatea primăriilor de a atrage finanțări. În replică, primarii comunelor vizate de desființare cer ca analiza să nu fie făcută doar pe hârtie, ci să ia în calcul distanțele fizice dintre localități, existența transportului public și identitatea comunităților, avertizând că accesul cetățenilor la noul centru administrativ ar putea deveni mult mai dificil.
Explorează subiectele:
