Revolta oierilor din Piața Victoriei, confiscată de agitatori și suveraniști

O manifestație amplă a crescătorilor de oi sosiți în Capitală din toate colțurile țării a degenerat în violențe de stradă marți, după ce persoane din afara sectorului agricol s-au infiltrat în mulțime. În timp ce oierii căutau soluții disperate pentru deblocarea exporturilor și salvarea fermelor afectate de restricții sanitare și secetă, acțiunea a fost deturnată de grupuri radicale și mesaje politice.

Deși se vehicula inițial că evenimentul din 15 septembrie ar putea reuni până la 200.000 de persoane, în fața Palatului Victoria s-au adunat în jur de 4.000 de oameni. Până la ora 10:30, acțiunea s-a desfășurat fără incidente majore. Atmosfera s-a schimbat brusc în momentul în care nuclee de manifestanți au încercat să spargă barajul jandarmilor, atacând forțele de ordine cu diverse obiecte. În paralel, grupuri de protestatari au blocat carosabilul pe arterele învecinate, împiedicând mașinile să circule.

Fermierii susțin că persoanele care au provocat confruntările nu aveau legătură cu breasla lor. Cei veniți pentru a-și susține cerințele economice s-au retras de pe carosabil, privind neputincioși cum în primele rânduri se agitau steaguri și lozinci complet străine de problemele sectorului zootehnic.

Semnalele de alarmă ignorate: cum s-a pregătit deturnarea mitingului

Degenerarea protestului nu a fost o surpriză totală. În ultimele săptămâni, canalele de comunicare online dedicate agricultorilor au fost invadate de mesaje ale unor curente suveraniste. Văzând această direcție, mai mulți crescători au refuzat încă de la început să participe.

Fermierul clujean Iancu Gelu a avertizat public cu privire la acest pericol, menționând că manifestația riscă să se transforme într-o platformă politică dedicată cererii reluării turului al doilea al alegerilor, fără nicio utilitate pentru agricultură: „Va fi un talmeș-balmeș în care ciobanii nu vor putea să transmită nimic concret”.

Chemarea la protest a fost preluată și de activiști politici. Printre cei care au chemat oamenii la București s-a numărat Florin Ciobanu, lider al unei asociații de legumicultori și membru AUR Olt. Acesta a difuzat un clip cu Călin Georgescu care transmitea îndemnuri mobilizatoare: „Ridicați-vă, aveți atitudine, apărați țara, înainte ca ultima lumină a democraței să se stingă definitiv. Momentul este acum și nu există mâine”.

Guvernul a transmis că nicio structură asociativă reprezentativă a oierilor nu și-a asumat acțiunea din Piața Victoriei, a condamnat escaladarea violențelor și a solicitat oprirea imediată a actelor de huliganism.

Ce cer în realitate crescătorii de ovine

Deși lista înaintată Guvernului cuprinde 16 puncte, atenția fermierilor se concentrează pe două urgențe majore: deblocarea exporturilor și oprirea uciderii preventive a efectivelor de animale. În plus, oierii cer destituirea conducerii Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), pe care o consideră direct răspunzătoare de impasul în care a ajuns ramura zootehnică.

Constanța Ștefan, președinta Asociației „Țara Loviștei” și vicepreședinte Pro Agro, a explicat că din cei 4.000 de participanți, cel puțin 500 nu aveau nicio legătură cu breasla. Aceasta a subliniat eforturile financiare făcute de crescători pentru a se deplasa în Capitală, acuzând că politicile impuse de ANSVSA le distrug afacerile.

„Vine toamna acum, trebuie să vindem reforme, din cauza secetei nu mai avem furaje, oile coboară de la munte, trebuie să plece la câmpie, nu ni se dă voie, e totul blocat, cu ce hrănim animalele? Pentru faptul că ne-au blocat exporturile, pentru faptul că n-avem voie să comercializăm, ar trebui să ne despăgubească, pentru că nu putem noi, oierii, să suportăm ceea ce nu se face în țara asta. Dacă tu îmi interzici ceva, plătește-mi atunci. Dar atâta timp cât vrei ca toată dauna să o suportăm noi, nu se poate așa ceva. Prețurile au scăzut...”
— Constanța Ștefan, vicepreședinte Pro Agro

Prețurile de achiziție s-au prăbușit sub 12 lei pe kilogram, nivel la jumătate față de cel înregistrat cu numai câteva luni în urmă. Situația devine critică mai ales în vestul țării, unde seceta a distrus pășunile, forțându-i pe fermieri să consume din proviziile de hrană destinate iernii, în timp ce animalele necesită cheltuieli constante pentru adăpost, medicamente și supraveghere.

Cronologia dezastrului sanitar-veterinar

Criza actuală nu a apărut peste noapte, ci este rezultatul unei succesiuni de episoade epidemiologice începute în vara anului 2024. Atunci a fost înregistrat primul focar de pestă a micilor rumegătoare (PMR) într-o exploatație din Tulcea cu aproximativ 49.000 de capete, toate fiind eutanasiate. Boala virală, deși nu prezintă risc pentru om, generează pierderi economice uriașe și s-a extins treptat în Constanța și Timiș.

În martie 2025, reapariția virusului a determinat ANSVSA să blocheze trimiterea ovinelor și caprinelor către spațiul Uniunii Europene până în vara aceluiași an. Situația s-a complicat și mai mult în iunie 2025, când în Teleorman, la Dobrotești, s-a confirmat variola ovină și caprină, impunând sacrificarea a aproape 500 de animale și extinzându-se în zonele adiacente.

Lovitura decisivă a venit în iunie 2026, după identificarea unui focar important de PMR în județul Mureș. Comisia Europeană a instituit măsuri de urgență prin care s-a interzis complet exportul de rumegătoare mici vii din România către state terțe până la 31 decembrie 2026. Cum vânzările externe se bazau masiv pe animale vii, în special către țările arabe, sectorul a fost practic paralizat, fiind permisă doar livrarea de carne în condiții stricte.

După ce au ieșit în stradă și la data de 30 iulie, fermierii au revenit în fața Executivului pentru a cere compensații și deblocarea comerțului, însă mesajul lor a fost din nou deturnat de agitația străzii și de interese electorale.

Explorează subiectele:

protest oieriPiața Victorieiagricultură

Distribuie Distribuie Comentarii