Un camion înmatriculat în Olt a ajuns vedetă pe șoselele din Afganistan
Camionul cu numere de Olt din Afganistan. Foto: Reddit.com
Fotografia, indicată inițial ca provenind din provincia Bamiyan, a fost realizată efectiv pe coridorul rutier ce leagă Kandahar de Kabul. În cadru se observă utilajul de tonaj greu dotat cu tabla de înmatriculare specifică județului Olt, având în cabină două persoane. Totodată, în dreptul parbrizului este expus un înscris temporar cu textul „Kabul” și indicativul 2697.
Persoana din spatele aparatului foto a menționat pe comunitatea Reddit România că a surprins scena pe când călătorea ca turist prin Afganistan, oferind detalii despre experiența sa în această țară:
„În vacanță. Din 2023–2024 este destul de sigur pentru turiști, chiar dacă, evident, trebuie să știi pe unde mergi și să respecți regulile de acolo. Talibanii sunt peste tot, dar cu turiștii au fost surprinzător de în regulă și foarte curioși. Peisajele și traseele montane sunt superbe, oamenii sunt foarte primitori, iar mâncarea chiar mi-a plăcut: mult kebab, orez, pâine proaspătă și ceai fără oprire. Ce să spun, o experiență foarte diferită, dar pe care o recomand cu încredere”
— Autorul fotografiei
Când alți internauți au punctat că statutul femeilor din regiune este mult mai delicat, călătorul a recunoscut că bărbații ori femeile care călătoresc însoțite au parte de un acces considerabil mai facil, iar condițiile concrete se schimbă în funcție de provincie.
Cum sfârșesc vehiculele grele din estul Europei pe drumurile din Orient
Dezbaterea s-a extins rapid și pe platforma internațională „Foreign Plates Spotting”, spațiu online dedicat autoturismelor reperate pe alte continente decât cele de origine. Acolo a fost detaliat mecanismul pieței secundare: parcuri auto întregi de mașini de mare tonaj ies din uz în estul continentului și iau calea unor destinații precum Siria, Irak, Afganistan sau Egipt, unde sunt exploatate în continuare.
„O mulțime de camioane sunt exportate din Europa de Est în Afganistan, Irak, Siria, Egipt și în alte țări”, a remarcat un internaut.
Logistica transferului presupune adesea deplasarea direct pe roți sau încărcarea în alte convoaie, după cum a relatat un utilizator român:
„Sunt duse ori pe roți, ori cu alte TIR-uri. Cumpără un cap de TIR cu tot cu remorcă, iar în remorca aceea bagă alt cap de TIR, plus o mulțime de piese. Așa se practică și în Siria. Multe TIR-uri și camioane românești sunt cumpărate și duse în Africa. Acolo probabil ajung cu vaporul sau chiar pe roți.”
Un alt participant a subliniat că mecanica robustă și simplitatea reprezintă principalul argument de achiziție:
„Afganistanul, Iranul și Siria cumpără multe camioane și TIR-uri vechi. Cu cât sunt mai vechi, cu atât mai bine. Știu o vânzare făcută acum doi ani a unui cap tractor Mercedes din 1995. Le duc acolo pentru piese sau pentru a fi folosite în continuare. Sunt preferate cele vechi, pentru că au puțină electronică și se repară ușor.”
Numerele europene, un simbol de statut
Referitor la afișul cu însemnul „Kabul 2697” montat în geam, membrii comunității au apreciat că acesta reprezintă noua înregistrare oficială pe plan local, plăcuța de Olt având acum doar rol decorativ ori sentimental.
„Înmatricularea actuală, pe hârtie, pare să fie așezată în parbriz: «Kabul 2697»”, a constatat un comentator. Un altul a completat că prezența simbolurilor europene pe caroserie oferă prestigiu: „Le înmatriculează la ei, acesta o are în parbriz, dar păstrează numărul european, pentru că înseamnă ceva acolo. Este cum însemna și la noi, acum ceva vreme, un număr german. În unele locuri încă mai înseamnă.”
Suportul numărului trăda indicii că înainte de a rula în România, autocamionul aparținuse unui proprietar din Germania, fapt ce i-a determinat pe urmăritori să glumească despre etapele de viață ale unei mașini:
„Mașinile își trăiesc prima viață în Germania, Franța și în alte țări. A doua viață, în Polonia sau România. Apoi ajung pentru ultima încercare în Ucraina, Belarus ori Georgia. Cele mai puțin norocoase ajung în Afganistan”, a scris un utilizator. O altă concluzie a rezumat circuitul: „Fascinant. Noi ne exportăm mașinile vechi în Europa de Est, iar apoi țările din Europa de Est își exportă, la rândul lor, mașinile vechi. Deșeurile unui om sunt comoara altuia.”
Conform unei verificări invocate de un internaut, vehiculul figura încă în bazele de date din România, deși inspecția tehnică periodică îi expirase în ianuarie 2025.
Nu este însă un caz singular: un alt comentator a publicat o dovadă foto cu un autocamion purtând plăcuțe de Bistrița-Năsăud, imortalizat chiar pe străzile din Kabul.
Alt camion cu numere românești în Kabul Foto: Reddit
Val de ironii: pepeni de Dăbuleni și ocoliri prin Afganistan
Partea tehnică a fost complet eclipsată pe grupurile românești de replici hazlii și trimiteri la cultura populară. Unii au citat un celebru clip viral despre drumul spre spațiul Schengen: „Mergeau de la Băbana spre Păpucești” și „Tocmai urcau coasta la Băbana”.
La întrebarea cum s-a parcurs distanța colosală, un internaut a sugerat ironic: „Tagadam, paș, paș”, în timp ce alții au dat vina pe navigație: „L-a băgat Waze pe o scurtătură”, „Traseul clasic și cel mai rapid între Ploiești și Drumul Taberei” sau „Dacă te uiți la GPS și nu gândești, se mai întâmplă”. O fotografie modificată grafic a generat comentariul: „După poză, zici că au făcut dreapta unde trebuiau să facă stânga”, urmat de replica: „De câte ori?”.
Jocurile de cuvinte au curs în valuri: „Samsar internațional”, „Peste tot suntem”, „Oltenistan confirmat”, „Ce făcurăți, bă, nărozilor? Vă rătăcirăți?”, „E plecat pe comunitate”, „A vândut văru’ mașina” ori „Trebuia să ajungă la Osica de Sus, dar a trecut de intersecție”. Traseele ratate au continuat cu variante autohtone: șoferul „a luat-o pe varianta de ocolire de la Podu Iloaiei” în drum spre Iași sau „a făcut stânga la Scornicești în loc de dreapta”.
Starea infrastructurii naționale a oferit un alt prilej de comparații: „Era aglomerat pe Valea Oltului”, „Valea Oltului în 2053” ori „Avem Valea Oltului acasă”. Cât despre frontiere, s-a observat: „Mai au mult până în spațiul Schengen”, replicându-se: „Au cam trecut de spațiul Schengen”.
Rădăcinile oltenești ale camionului au inspirat scenarii gastronomice: „A dus pepeni din Dăbuleni”, „Duce lubeniță de la Dăbuleni, vrăjeală din Grecia!”, „Se spunea că se deșertifică Oltenia în viitor, dar chiar atât de mult nu mă așteptam. Cred că urcă Dealul Negru și caută micii de la Dedulești” sau „Îl trimise nașu' Pentelică să ducă o damigeană de zaibăr la un văr de-acolo”.
Alți internauți au abordat formalitățile legale: „Dar are RCA?”, „Nici măcar RCA nu are și umblă așa cu el. Afganovinieta o fi plătit?”, „Nu v-ați mai găsit camionul în parcare dimineața?” sau „Cum ar fi ca proprietarul român să-l caute și acum și să vadă pe unde a ajuns?”. Nici exploratorul român nu a scăpat de curiozitatea compatrioților: „Hai că arată frumos Afganistanul, dar tu ce faci acolo?”.
Explorează subiectele:
