„România nu știe pe ce comoară stă”, crede economista șefă a ING Group
Marieke Blom, vocea uneia dintre cele mai mari bănci din Europa, vorbește, într-un dialog pentru hotnews.ro , despre un „potențial de creștere foarte ridicat” pe care îl are România și despre „o mare ocazie” pe care o poate exploata țara noastră.
- Marieke Blom este economista șefă și directoarea de cercetare la nivel global a ING Group. Responsabilitățile ei includ teme precum: macroeconomie, rate și curs valutar, subiecte legate de consumatori, cum ar fi piețele imobiliare și sănătatea financiară. Este membră a Consiliului de Administrație al Societății Economice Regale Olandeze (KVS) și a Comitetului consultativ al Fondului Național de Creștere Olandez.
În dialogul cu hotnews.ro Marieke Blom a vorbit despre datoria României, despre fragilitatea încrederii în piețele occidentale și spune de ce consideră că autosuficiența energetică nu mai este o opțiune, ci o necesitate.
Marieke Blom. Foto: Facebook „Modestia este o virtute până la un punct”
Aflată recent în vizită în România, Marieke Blom spune că a văzut ceva ce mulți români par să fi uitat: o țară cu o traiectorie remarcabilă de creștere, cu oportunități uriașe în energie regenerabilă și cu un potențial digital insuficient valorificat.
„Când vorbesc cu românii, mi se pare că uită ușor ce s-a realizat deja. Iar modestia este o virtute până la un punct. Dar ar fi bine ca românii să înceapă să își vorbească unii altora despre marile oportunități pe care le au în față”, afirmă Blom, într-un dialog pentru publicul HotNews.
Ea spune că asta nu înseamnă că problemele nu există, însă trebuie puse în balanță cu progresele reale.
Economista șefă a ING Group vede, de asemenea, numeroase oportunități pentru România, dar și riscul ca acestea să rămână neremarcate și, prin urmare, nefructificate: „Iar lipsa investițiilor ar putea fi una dintre consecințe”.
„Potențialul de creștere rămâne foarte ridicat”
Întrebată ce consideră că ar convinge un investitor străin că procesul de convergență este pe drumul cel bun în România, Blom explică:
„Cred că faza actuală în care se află România este un amestec între convergența economică și o capcană a venitului mediu, marcată de deficite ridicate. Și cred că este vital ca economia să fie, în primul rând, restructurată fiscal, pentru a asigura refacerea echilibrului fiscal, oferind astfel baza pentru creștere. Primii pași mi se par foarte promițători. Este nevoie de aceste ajustări pentru a crea mai mult spațiu pentru convergența ulterioară”.
Ea subliniază că mesajul pe care vrea să îl transmită este unul de răbdare „disciplinată”: „Ajustarea nu este un capăt de drum, ci o condiție prealabilă pentru a putea continua drumul”.
Blom consideră că România are în continuare multe zone neexploate în infrastructură, energie și investiții digitale, care pot accelera semnificativ recuperarea decalajelor: „Potențialul de creștere rămâne foarte ridicat”.
Un nou regim energetic și „o mare ocazie pentru România”
În privința piețelor de energie, opiniile ei sunt și mai tranșante. Consideră că tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu nu sunt șocuri ciclice, pasagere:
„Ne aflăm într-un nou regim. În criza din 2022 (n.r. – criza globală declanșată de invazia Rusiei în Ucraina, care a dus la majorări record ale prețului la energie electrică și gaz) mai puteam crede că este un eveniment singular. Dar Strâmtoarea Ormuz va rămâne un punct critic, ceea ce înseamnă că pentru combustibilii fosili va exista o incertitudine continuă”.
Concluzia ei este că e necesară o reorientare strategică: mai multă energie regenerabilă, eficiență energetică, stocare și, acolo unde e posibil, relocarea industriilor energofage.
„Cred că există un singur răspuns logic pentru Europa: continuarea drumului către autosuficiență energetică, ceea ce înseamnă mult mai multă energie regenerabilă decât avem în prezent. Este o mare ocazie pentru România. De asemenea, faptul că România dispune de combustibili fosili – gaz, în special – reprezintă clar o oportunitate. Europa trebuie să se concentreze pe eficiența energetică, energie regenerabilă și stocarea energiei și, probabil, și pe relocarea industriilor energofage pentru a face economia mai puțin vulnerabilă la aceste șocuri”, crede Marieke Blom.
Piețe și geopolitică: Mai multe șocuri decât în trecut
Ea consideră că, uneori, piețele financiare sunt prea optimiste: „Piețele par să anticipeze o încheiere relativ rapidă a conflictelor și ar putea fi prea optimiste”.
Dar Marieke Blom nu merge până la a prezice o criză majoră: „Impactul negativ al conflictelor nu va conduce, cel mai probabil, la un Armageddon economic. Va veni mai degrabă sub forma unei erodări treptate – creștere mai redusă decât cea potențială și mai multe șocuri decât în trecut”.
Într-o discuție anterioară, Blom spunea că o creștere a cheltuielilor pentru apărare poate frâna creșterea economică. HotNews a reluat această delicată temă de discuție.
Blom face o distincție pe care puțini o verbalizează clar: nu cheltuiala în sine este problema, ci modul în care este finanțată și locul unde pot ajunge banii. Dacă echipamentul militar este produs în Europa, dacă reducerile de cheltuieli sunt bine țintite și dacă creșterea taxelor evită efectele disruptive majore, impactul economic poate fi gestionat.
„Cu cât producția de echipamente militare este mai mult realizată la nivel intern – european – cu atât impactul negativ asupra economiei este mai mic. Nu mă aștept ca majorarea cheltuielilor de apărare să genereze o creștere puternică a productivității. Văd mai degrabă o schimbare în structura economiei decât o îmbunătățire generală”, explică ea.
Activul european sigur
Întrebată dacă consideră că Europa poate să devină ea însăși un refugiu pentru capitalul global, reducând dependența de dolarul american, Blom spune că da, dar condițional. „Europa are ocazia de a-și dezvolta piețele de capital, de a face pași către un activ sigur comun, de exemplu euroobligațiunile”. Principala incertitudine, spune ea, nu este dacă se poate, ci cât de repede s-ar putea face.
„Ar fi excelent dacă Europa ar accelera rapid în această direcție. Dar riscul este că, din cauza obstacolelor politice, va dura până când Europa își va valorifica pe deplin potențialul” consideră economista șefă a grupului ING.
