Roșia Montană, capitol închis: România nu plătește cele 6,5 miliarde de dolari
Statul român pune punct unui litigiu care i-a amenințat bugetul mai bine de un deceniu, după ce ultima încercare a companiei Gabriel Resources de a răsturna verdictul în dosarul Roșia Montană a fost respinsă definitiv pe 13 noiembrie 2026. Prin decizia Comitetului ad-hoc al ICSID, România evită o notă de plată echivalentă cu 1,5% din PIB-ul estimat pentru acest an și își vede validate măsurile de protecție a mediului și a patrimoniului UNESCO.
Disputa juridică internațională privind proiectul minier aurifer de la Roșia Montană s-a încheiat definitiv în favoarea statului român. Potrivit unui anunț făcut sâmbătă, 14 noiembrie, de Ministerul Finanțelor, Comitetul ad-hoc din cadrul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiții (ICSID) a respins pe 13 noiembrie 2026, în totalitate, acțiunea în anulare deschisă de companiile Gabriel Resources Ltd. și Gabriel Resources (Jersey) Ltd.
Hotărârea vine să mențină integral verdictul arbitral din 8 martie 2024, prin care România fusese deja exonerată de plata celor aproximativ 6,5 miliarde de dolari pretinse de investitori. Mai mult, articolul 53 din Convenția ICSID stabilește că o astfel de decizie nu mai poate fi atacată prin nicio altă procedură în cadrul acestui sistem, ceea ce face ca verdictul să fie definitiv și obligatoriu, punând capăt unui proces început tocmai în anul 2015.
Roșia Montană Foto: arhivă, adevărul
Instituția de la București a precizat într-o comunicare oficială că „Comitetul ad-hoc constituit pentru soluționarea acțiunii în anulare formulate de Gabriel Resources Ltd. și Gabriel Resources (Jersey) Ltd. a respins în totalitate cererea reclamanților, menținând integral hotărârea arbitrală pronunțată în 8 martie 2024”.
De ce a cerut Gabriel Resources anularea și cum i-au fost respinse argumentele
Procedura de anulare reprezintă singura cale extraordinară de atac permisă de Convenția ICSID împotriva unei sentințe arbitrale, iar analiza ei s-a întins din iulie 2024 până în noiembrie 2026. În acest interval, părțile au depus memorii scrise extinse și au participat la o audiere în fața Comitetului ad-hoc alcătuit din dr. Eduardo Zuleta, în calitate de președinte, prof. Lawrence Boo și prof. Maxi Scherer.
Reclamanții au încercat să obțină desființarea integrală a verdictului din 2024, susținând că tribunalul arbitral nu ar fi fost constituit corespunzător și că s-ar fi produs o abatere gravă de la normele fundamentale de procedură. Ca variantă de rezervă, companiile au solicitat cel puțin o anulare parțială, acuzând tribunalul că și-ar fi depășit competențele și că nu și-ar fi motivat adecvat decizia. Niciuna dintre aceste obiecții nu a convins însă comitetul de arbitri, care le-a înlăturat în bloc și a pus în sarcina reclamanților costurile aferente acestei etape procesuale.
Miza istorică a procesului: 1,5% din PIB și două tratate internaționale
Conflictul juridic a pornit de la modul în care autoritățile de la București au gestionat proiectul de exploatare a aurului de la Roșia Montană. Companiile reclamante au acuzat România că ar fi nesocotit acordurile bilaterale pentru promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor semnate cu Canada — ratificat prin Legea nr. 356/2009 — și cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord — ratificat prin Legea nr. 109/1995.
În temeiul acestor tratate, Gabriel Resources a solicitat despăgubiri cifrate la aproximativ 6,5 miliarde de dolari, sumă echivalentă cu circa 31,5 miliarde de lei sau aproape 1,5% din produsul intern brut estimat al României pentru 2026. Până în prezent, aceasta a fost cea mai mare pretenție financiară îndreptată vreodată împotriva statului român într-un arbitraj internațional, însă tribunalul ICSID a stabilit încă din 8 martie 2024 că Bucureștiul nu a încălcat niciuna dintre obligațiile asumate prin cele două acorduri.
Statul vrea recuperarea integrală a cheltuielilor de judecată
Reprezentanții Ministerului Finanțelor subliniază că verdictul din 13 noiembrie confirmă legalitatea deciziilor luate de autorități în raport cu mediul, comunitățile locale și patrimoniul cultural, inclusiv statutul peisajului minier de la Roșia Montană, inclus din 2021 pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
„Rezultatul confirmă că Statul român și-a respectat obligațiile internaționale față de investitorii străini și că deciziile autorităților române privind protecția mediului, a patrimoniului cultural și a intereselor comunităților locale au fost luate cu respectarea cadrului legal. Peisajul minier de la Roșia Montană, înscris în anul 2021 pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, rămâne astfel protejat, iar România nu va suporta niciun cost pentru apărarea acestor valori” — Ministerul Finanțelor
Totodată, instituția apreciază că soluția oferă „un mesaj de predictibilitate pentru investitori, demonstrând că România își respectă angajamentele internaționale, protejează investițiile realizate cu bună-credință și își poate apăra interesele în fața instanțelor și tribunalelor internaționale”.
La rândul său, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a pus succesul pe seama unei strategii juridice derulate consecvent de-a lungul întregului deceniu de litigiu:
„Decizia definitivă în dosarul Roșia Montană confirmă poziția României într-un litigiu în care compania reclamantă a solicitat despăgubiri de 6,5 miliarde de dolari. Este rezultatul unui efort instituțional și juridic susținut, asumat cu maximă responsabilitate de Ministerul Finanțelor pe parcursul a peste zece ani, pentru a proteja interesul public, mediul și resursele țării noastre prin intermediul unei apărări riguroase” — Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor
În urma acestei decizii, Ministerul Finanțelor a anunțat că va continua demersurile pentru a recupera integral cheltuielile de judecată cuvenite statului român. Instituția a mulțumit echipei de apărare coordonate de dr. Veijo Heiskanen, partener al firmei LALIVE, și de prof. univ. dr. Crenguța Leaua, alături de Direcția Generală Juridică din minister și de celelalte instituții publice implicate în dosar. Documentele oficiale ale procedurii, înregistrate la ICSID sub numărul ARB/15/31, vor fi publicate pe site-ul centrului de arbitraj, în limitele regulilor de confidențialitate.
Explorează subiectele:
