Rusia, „benzinăria lumii”, îngenuncheată de lipsa motorinei: Recolta este în pericol
Coșmarul fermierilor ruși s-a materializat în lipsa motorinei, o criză care riscă să compromită o bună parte din recolta de cereale a acestui an. Producătorii agricoli se confruntă cu raționalizări drastice și prețuri necontrolate, situație care amenință serios campania de recoltare.
Coadă la benzinăriile din Moscova/FOTO:AFP
Hambarul Rusiei, cel mai afectat
Criza este resimțită cel mai acut în regiunile sudice Rostov, Krasnodar și Stavropol, cunoscute drept „hambarul” Rusiei, care contribuie cu o cincime din producția totală de cereale a țării. Pe autostrada federală M4, în regiunea Kuban, scenele sunt dramatice: oamenii își petrec nopțile în benzinării, așteptând cu disperare livrările de combustibil. Pentru a face față penuriei, stațiile de carburant au impus limite stricte de 100-200 de litri per client. Această măsură este departe de a fi suficientă, având în vedere că o singură combină agricolă poate consuma până la 300 de litri de motorină pe schimb. Mulți agricultori refuză pur și simplu să mai scoată utilajele pe câmp, confruntați cu incertitudinea aprovizionării.
În regiunea Rostov, care livrează anual aproximativ 10 milioane de tone de cereale, experții estimează deja pierderi de până la 15% din recoltă. Situația este și mai dificilă în zonele îndepărtate, precum Iacuția, unde fermierii primesc o rație de doar 200 de litri pe zi, abia suficientă pentru o singură zi de muncă. În plus, distanțele uriașe îi obligă să parcurgă până la 300 de kilometri cu tractoarele doar pentru a alimenta.
Timpul este un factor critic. Odată ce grâul s-a copt, fereastra optimă de recoltare este de maximum zece zile. Orice întârziere majoră înseamnă riscul ca boabele să se scuture sau să fie compromise de ploi. Conform datelor oficiale citate de Moscow Times, la 1 iulie fusese treierată o suprafață de trei ori mai mică comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, indicând un decalaj masiv în campania agricolă.
Atacurile ucrainene și blocajul rafinăriilor
Situația a devenit critică în urma valurilor succesive de atacuri cu drone ucrainene, care au vizat infrastructura energetică a Rusiei. În ultimele două luni, toate cele mai mari zece rafinării de petrol din țară au fost lovite, ceea ce a dus la o prăbușire de aproape 40% a producției de motorină. Rata de procesare a țițeiului a atins minime istorice, nemaîntâlnite de la începutul anilor 2000.
Prețuri astronomice în Crimeea ocupată
Dacă în Rusia continentală penuria blochează tractoarele, în Crimeea ocupată situația a atins cote de-a dreptul extreme. În Ialta, prețul benzinei la singura stație care vinde fără restricții a catapultat la 350 de ruble (aproximativ 4,6 dolari) pentru un litru. Cozile au dispărut nu din cauza unei îmbunătățiri a situației, ci pentru că localnicii pur și simplu nu își mai permit să cumpere. O singură canistră de combustibil a ajuns să coste 7.000 de ruble (peste 80 de dolari).
Efectul de domino asupra economiei locale este devastator. Sezonul turistic este practic anulat; hotelurile își trimit personalul acasă sau le reduc salariile la jumătate. În Sevastopol, autoritățile de ocupație au raționalizat consumul la maximum 20 de litri per vehicul și au interzis complet vânzarea în canistre. Pe piața neagră, prețurile oscilează între 250 și 400 de ruble (3 și 5 dolari) pe litru. Statisticile oficiale rusești recunosc o creștere anuală a prețurilor la carburanți de 21,9%, cel mai ridicat ritm de inflație din ultimii 16 ani.
Prioritatea Kremlinului: rachete, nu oameni
Această criză profundă a carburanților demască o realitate politică și strategică dură, pe care Kremlinul încearcă cu disperare să o ascundă în spatele propagandei: imaginea unei superputeri energetice globale, capabilă să stea la aceeași masă cu China și SUA, este contrazisă de cozile kilometrice de la benzinării. Decenii la rând, regimul de la Moscova s-a promovat ca un „urs” formidabil, însă astăzi vedem că această mașinărie de război nu face altceva decât să lupte împotriva unor civili neînarmați.
Regimul condus de Vladimir Putin a ales să prioritizeze resursele de combustibil nu pentru bunăstarea cetățenilor săi sau pentru salvarea agriculturii, ci pentru a alimenta bombardierele, dronele și rachetele care lovesc zilnic infrastructura civilă, școlile, muzeele și casele din Ucraina. Incapabilă să își atingă obiectivele militare pe front și refuzând să își asume eșecul unei invazii ilegale și neprovocate, Rusia s-a transformat în cel mai periculos regim terorist din lume.
Moscova își menține și chiar își sporește producția de armament, estimată la peste 300 de rachete și 5.000 de drone Shahed lunar, sacrificând însă economia internă. Cu prețul a peste 1,4 milioane de victime în rândul propriilor militari de la începutul invaziei, Kremlinul distruge oraș după oraș pentru a avansa doar câțiva metri.
Așa-numita „lume multipolară” clamată de diplomația rusă nu este altceva decât o mască pentru un terorism de stat primitiv. Însă, pe măsură ce petrec ore în șir la cozi pentru câțiva litri de motorină, cetățenii ruși încep să se lovească de o realitate incomodă: aventura militară începută în 2014 și exacerbată în februarie 2022 s-a transformat dintr-un pariu oportunist într-o catastrofă strategică pe termen lung. Cu 2.500 de ani în urmă, Sun Tzu avertiza împotriva subestimării adversarului și a războaielor prelungite. O înțelepciune antică pe care liderii de la Moscova au ignorat-o complet, iar prețul acestei aroganțe începe, în sfârșit, să fie plătit la pompă.
Explorează subiectele:
