Sabia lui Tudor Vladimirescu și ochelarii Ecaterinei Teodoroiu, expuse la Art Safari

Concepută de Dragoș Vărșăndan, expoziția „Război și pace” funcționează ca un eseu vizual despre felul în care, de-a lungul istoriei, violența a fost glorificată și învestită cu sens, în timp ce pacea s-a dovedit a fi doar o excepție rară și vulnerabilă. Publicul poate parcurge acest traseu istoric și artistic până pe data de 20 decembrie 2026, în sediul din strada Amzei nr. 13 din București, în cadrul sezonului actual al Art Safari New Museum.

Demersul curatorial pornește de la Columna lui Traian, traversează dramele Marelui Război și ajunge până la propaganda comunistă axată pe lupta de clasă. Prin intermediul obiectelor și al imaginilor, istoria devine mai accesibilă publicului larg, reunind capodopere semnate de Nicolae Grigorescu, Theodor Aman și Nicolae Tonitza, alături de documente, reviste, schițe și fotografii de epocă.

Realizarea acestui proiect a necesitat aducerea laolaltă a peste 200 de lucrări provenite atât din colecții private, cât și din patrimoniul unor instituții culturale majore, precum Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), Muzeul Național de Artă al României, Biblioteca Academiei Române (BAR) și Muzeul Național Brukenthal.

„«Război și pace» este o expoziție despre trecut, care s-a născut dintr-o neliniște foarte prezentă. Pentru a spune o poveste completă, am avut de asamblat un puzzle ale cărui piese se află în colecțiile mai multor instituții. Cele peste 200 de lucrări din expoziție vin din colecțiile Muzeului Național de Istorie a României, Muzeului Național de Artă al României, Muzeului Național Brukenthal, Bibliotecii Academiei Române și ale altor muzee, precum și din colecții private. Le mulțumesc pentru generozitatea cu care ne-au deschis colecțiile. Istoria devine astfel o poveste pe care vizitatorii o pot privi, iar la final pot înțelege mai bine valoarea păcii prin memoria prețului plătit atunci când ea dispare.” - Dragoș Vărșăndan, autorul expoziției

Artefacte istorice fundamentale și mărturii din marile muzee

Printre piesele centrale împrumutate de Muzeul Național de Istorie a României se regăsesc obiecte cu o puternică încărcătură simbolică: sabia lui Tudor Vladimirescu, ochelarii purtați de Ecaterina Teodoroiu – supranumită Eroina de la Jiu –, celebra lucrare „Dorobanțul” a lui Nicolae Grigorescu, dar și opere semnate de Carol Popp de Szathmári care îi înfățișează pe domnitorul Alexandru Ioan Cuza și pe regele Carol I.

„Participarea la ediția curentă în cadrul expoziției «Război și pace» reprezintă o oportunitate de a aduce patrimoniul istoric și artistic mai aproape de public, într-un cadru expozițional care facilitează dialogul dintre istorie, artă și memoria colectivă prin intermediul unor exponate care ilustrează momente, contexte și experiențe semnificative din istoria societății: sabia care a aparţinut lui Tudor Vladimirescu, creațiile artistice în care sunt reprezentați Alexandru Ioan Cuza și Carol I, purtând semnătura lui Carol Popp de Szathmary sau «Dorobanțul», operă de artă cu semnificație istorică realizată de Nicolae Grigorescu, precum și ochelarii Eroinei de la Jiu, Ecaterina Teodoroiu. Piesele din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României contribuie la construirea unei narațiuni expoziționale dedicate unei teme fundamentale din istoria umanității: raportul dintre conflict și pace. Prin valoarea documentară, istorică și culturală, patrimoniul expus oferă vizitatorilor posibilitatea de a descoperi noi perspective asupra trecutului și asupra modului în care experiențele războiului și ale păcii au fost reflectate și păstrate în cadrul unei instituții muzeale de prestigiu. Prin această colaborare, Muzeul Național de Istorie a României și Art Safari invită publicul să descopere patrimoniul istoric într-un context expozițional contemporan și să reflecteze asupra felului în care memoria războiului și aspirația către pace au traversat epoci și generații.” - Dr. Cornel Ilie, Manager al Muzeului Național de Istorie a României

La rândul său, Muzeul Național Brukenthal din Sibiu a contribuit cu lucrări care reflectă nu doar confruntările armate, ci și etapele de reconstrucție europeană.

„Patrimoniul Muzeului Național Brukenthal păstrează mărturii ale unei Europe care a cunoscut războaie, schimbări politice și sociale, dar și perioade de construcție și de dezvoltare culturală. Pentru noi, împrumutul unor lucrări pentru această expoziție înseamnă și o formă de a face patrimoniul muzeului accesibil unui public nou și de a-l pune într-un context în care poate fi privit dintr-o perspectivă diferită. Ne bucurăm de colaborarea cu Art Safari și sperăm ca expoziția să îi facă pe vizitatori să privească lucrările nu doar ca pe obiecte de artă, ci și ca pe documente ale unor epoci care au avut propriile lor conflicte, temeri și speranțe.” - Raluca Teodorescu, Manager al Muzeului Național Brukenthal

Realitatea frontului din 1877-1878, văzută de fotografi și pictori

O contribuție substanțială la această ediție vine din partea Bibliotecii Academiei Române, care a scos din spațiul dedicat cercetării zeci de piese valoroase pentru a le aduce în fața publicului.

„Biblioteca Academiei Române deține, în cadrul Cabinetului de Stampe, Muzică, Hărți, un fond documentar impresionant, alcătuit din lucrări de grafică și fotografii ale artiștilor români și străini. Anul acesta, sprijinim Art Safari prin acordarea, cu titlu de împrumut, a unui număr de 26 de bunuri culturale mobile, reprezentând lucrări de grafică ale unor mari artiști: Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Iosif Iser, Ștefan Stoica Dumitrescu etc. De asemenea, am împrumutat două albume fotografice ale artistului Carol Popp de Szathmári, precum și șase fotografii din secolul al XIX-lea. Nu în ultimul rând, am împrumutat și fotografia inedită care îi înfățișează pe Constantin Brâncuși și Maria Tănase la Expoziția Universală de la New York din 1939, contribuind astfel la expoziția «Brâncuși și muzele sale». Pentru noi, este important ca valorile păstrate în colecțiile Bibliotecii să fie cunoscute de un public cât mai larg și să iasă, atunci când condițiile de conservare o permit, din spațiul cercetării și să intre într-un dialog viu cu societatea.” - Prof. ing. Nicolae Noica, Membru de onoare al Academiei Române și Director general al Bibliotecii Academiei Române

Războiul de Independență din 1877-1878 este amplu documentat prin intermediul lucrărilor din colecția BAR. Pictorul și fotograful Curții Domnești, Carol Popp de Szathmári, a mers alături de trupele române în Bulgaria, iar mărturiile sale vizuale, realizate pe hârtie albuminată, sunt păstrate în albumele „Suvenir din Resbelul 1877” și „Suvenir din Campania 1877-1878” (unul dintre ele fiindu-i dedicat colecționarului de artă și administratorului Domeniilor Coroanei, Ion Kalinderu). Aceste imagini îmbină reprezentarea oficială cu valoarea documentară, surprinzând poziții militare, tabere și spitale de campanie. În contrast cu scenele eroice de asalt, fotografia sa intitulată „Răniți la Ambulanța Grivița” expune direct trauma fizică a conflictului: soldați bandajați și imobilizați pe paturi improvizate, primiți și îngrijiți direct sub cerul liber.

În aceeași campanie militară au fost mobilizați ca „pictori de front” Nicolae Grigorescu și Sava Henția. Grigorescu a surprins tensiunea dinaintea luptelor în lucrarea „Dorobanți în tranșee” (cărbune și accente de cretă albă pe hârtie gri-verzuie). Desenul nu arată un atac spectaculos, ci așteptarea încordată, rezistența și disciplina infanteriei de rezervă adăpostite în tranșee.

De cealaltă parte, Sava Henția este prezent cu „Scenă de război” (1877-1878), un desen în creion ce redă agitația unor ostași strânși în jurul unui cal mort, având pe fundal fumul luptelor. Alături de desenul înrudit „Soldați în poziție de tragere”, această operă face parte din puținele scene de luptă propriu-zise lăsate de Henția. Spre deosebire de desenele sale care surprindeau viața de zi cu zi a Ambulanței sau scenele de campanie realizate direct pe teren, aceste compoziții de luptă au o structură mai puțin naturală. Acest detaliu indică faptul că artistul le-a creat din imaginație, mai târziu, în atelier, cel mai probabil ca schițe preliminare pentru un tablou batalist de mari dimensiuni pe care nu l-a mai finalizat niciodată.

Umorul ca formă de rezistență în prizonierat: revista lui Tonitza

Expoziția aduce în prim-plan și un episod dramatic din Primul Război Mondial. În septembrie 1916, în urma bătăliei de la Turtucaia, pictorul Nicolae Tonitza a căzut prizonier și a fost închis în lagărul bulgăresc de la Kîrdjali. Pentru a menține moralul colegilor de suferință, Tonitza, alături de inginerul C. Bunescu și de Constantin Vlădescu, a editat o publicație umoristică în manuscris, intitulată „Nu te lăsa!”. Revista a avut o apariție neregulată, fiind publicată în doar patru numere.

Vizitatorii pot vedea la Art Safari câteva dintre puținele dovezi vizuale directe ale captivității artistului, păstrate în colecția Bibliotecii Academiei Române: coperta numărului din 8 noiembrie 1917, pagina ce conține rubrica „Cronica săptămânii” și caricatura „Vrabia mălai visează”, realizată în 1917 în tuș și acuarelă.

Detalii despre organizare și parteneri

Echipa care a dat viață expoziției „Război și pace” îi include pe Dragoș Vărșăndan (autor), Diana Nicolaie (scenografie), Cornel Ilie (consultant științific) și Monica Dumitru (coordonator). Proiectul a fost posibil printr-un amplu parteneriat instituțional care reunește Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Național de Artă al României, Biblioteca Academiei Române, Arhivele Naționale ale României, Institutul de Istoria Artei, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Național Brukenthal, Muzeul Național de Artă Contemporană, Muzeul Național al Unirii de la Alba Iulia, Muzeul Național Cotroceni, Muzeul de Artă Brașov, Complexul Muzeal Arad, Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească”, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, Agenția Națională de Presă Agerpres și Colecția Alex Gâlmeanu / Muzeul de Fotografie.

Declarat proiect cultural național strategic, Art Safari New Museum se află sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, Nicușor Dan. Evenimentul este organizat de fundația de utilitate publică Centrul Cultural Art Society, beneficiind de sprijinul Primăriei Sectorului 1. Specializat în pavilioane de istorie națională și artă vizuală, proiectul a atras peste un milion de vizitatori de-a lungul celor 18 ediții de până acum, având o misiune puternic educațională, concretizată prin tururi ghidate, ateliere și expoziții de artă contemporană în spații neconvenționale, precum metroul din Capitală.

Activitatea Art Safari New Museum este susținută de parteneri precum Banca Transilvania, Fundația Omniasig, Lidl, Voxility, Glo HILO, NEPI Rockcastle, Mastercard, Regina Maria, De'Longhi, Porsche, Catena, Peroni, CPI Property Group, Edenred, Brâncoveanu, parodontax, Transelectrica, Carpet and More, Honor, Epson, Rova, Policolor și alții. Informații suplimentare sunt disponibile pe artsafari.ro .

Explorează subiectele:

Art Safari expoziție patrimoniu național

Distribuie Distribuie Comentarii