Sănătatea mintală a adolescenților: Impactul cercului de prieteni și costurile economice
Dificultățile de sănătate mintală în rândul tinerilor au fost mult timp considerate o problemă individuală, dar cercetările recente sugerează o dimensiune socială semnificativă. Un studiu publicat în prestigiosul jurnal JAMA Psychiatry relevă modul în care vulnerabilitățile emoționale pot părea să se "răspândească" în cercurile sociale ale adolescenților, transformând sănătatea mintală într-o provocare complexă, atât medicală, cât și societală.
Sursă foto: Shutterstock
Risc crescut de tulburări psihice în cercul de prieteni
Un studiu amplu, desfășurat pe un eșantion de peste 600.000 de adolescenți finlandezi, a scos la iveală un fenomen îngrijorător: tinerii care au în anturajul lor o persoană diagnosticată cu o tulburare mintală sunt mult mai predispuși să primească un diagnostic similar. Riscul crește chiar și atunci când prietenii au o predispoziție genetică pentru astfel de afecțiuni, provenind din familii cu istoric de depresie sau alte probleme psihice. Această asociere s-a dovedit a fi cea mai puternică în rândul elevilor de liceu, conform unui material publicat de The New York Post.
Cu toate acestea, autorii studiului subliniază că vulnerabilitățile emoționale nu sunt "contagioase" în sensul propriu-zis al cuvântului. Medicul psihiatru Consuelo Cagande explică faptul că, la vârsta adolescenței, sentimentul de apartenență este adesea construit prin intermediul prietenilor, mai degrabă decât al familiei. Astfel, atunci când un adolescent vorbește deschis despre stările sale, ceilalți membri ai grupului devin mai conștienți de propriile emoții și pot ajunge să recunoască simptome pe care anterior le ignorau.
Dr. Cagande avertizează că sprijinul între prieteni, deși valoros, nu este suficient în cazul problemelor serioase. Dacă un adolescent vorbește despre depresie severă sau, mai grav, despre sinucidere, prietenii ar trebui să îl susțină, dar este esențial să anunțe imediat un adult.
OECD: O criză economică cu rădăcini în sănătatea mintală a tinerilor
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) a tras un semnal de alarmă în privința sănătății mintale a noilor generații. Într-un raport lansat chiar în acest an, intitulat „Child, Adolescent and Youth Mental Health in the 21st Century”, OECD avertizează că deteriorarea stării de bine a tinerilor a început cu mult înainte de pandemie. Confrontați cu un număr record de adolescenți care raportează stări de anxietate și depresie, experții subliniază că această problemă a depășit granițele sistemului medical și a căpătat o dimensiune economică crucială.
Vulnerabilitatea emoțională se traduce direct în dificultăți școlare, o tranziție mai anevoioasă către piața muncii și o predispoziție crescută la perioade de inactivitate sau șomaj. Impactul economic este semnificativ. Un al doilea document publicat de OECD în 2026, „The Economic Case for Preventing Mental Ill Health”, estimează că afecțiunile psihice reduc anual Produsul Intern Brut (PIB) al Uniunii Europene cu aproximativ 1,7%. Aceste pierderi sunt generate de absenteism, renunțarea la locul de muncă și o productivitate scăzută a angajaților.
Raportul indică, de asemenea, că depresia, anxietatea și tulburările asociate consumului de alcool generează costuri medicale de aproximativ 76 de miliarde de euro anual, reprezentând 6% din bugetele de sănătate ale UE. Pentru a reduce aceste costuri și a proteja viitoarele generații, experții OECD susțin că intervenția psihologică timpurie, implementată direct în școli și comunități, a devenit nu doar o necesitate morală, ci o investiție vitală pe termen lung.
Influența grupului: Un factor natural în adolescență
Laura Găvan, psihoterapeut cognitiv-comportamental, subliniază importanța etapei adolescenței în dezvoltarea psihologică a unei persoane. Ea explică că, în această perioadă, tinerii își construiesc identitatea și își caută locul într-un grup, iar prietenii devin principala sursă de siguranță și validare.
Adolescența este una dintre cele mai importante etape în dezvoltarea psihologică a unei persoane. Este perioada în care tinerii încep să își construiască identitatea, să își definească valorile și să își caute locul într-un grup. Dacă în copilărie părinții reprezintă principala sursă de siguranță și validare, în adolescență această nevoie este împărtășită tot mai mult cu prietenii. De aceea, influența grupului devine atât de puternică și este firească din punctul de vedere al dezvoltării.
– Laura Găvan, psihoterapeut cognitiv-comportamental
Psihoterapeutul adaugă că tinerii sunt extrem de sensibili la validarea socială în această etapă.
În această perioadă, tinerii sunt deosebit de sensibili la validarea socială. Au nevoie să simtă că sunt acceptați și înțeleși, iar opiniile prietenilor pot avea uneori o greutate mai mare decât cele ale adulților. Este un proces normal, care face parte din dezvoltarea autonomiei și nu trebuie interpretat automat ca o respingere a familiei.
– Laura Găvan, psihoterapeut cognitiv-comportamental
Când discuțiile dintre prieteni pot prelungi dificultățile emoționale
Laura Găvan atrage atenția că, în anumite situații, discuțiile intense dintre adolescenți, deși animate de dorința de a se susține reciproc, pot contribui la menținerea stărilor emoționale dificile.
Un fenomen observat frecvent este acela în care adolescenții discută ore întregi despre problemele lor, despre nedreptăți sau despre experiențele negative, fără să ajungă la soluții. Deși aceste conversații creează apropiere și sentimentul că nu sunt singuri, ele pot menține sau amplifica stările de tristețe și anxietate, deoarece atenția rămâne concentrată aproape exclusiv asupra aspectelor dificile ale vieții.
– Laura Găvan, psihoterapeut cognitiv-comportamental
Specialista subliniază că apropierea dintre adolescenții care se confruntă cu dificultăți similare poate avea și o explicație diferită de cea intuitivă.
Este important de înțeles și faptul că adolescenții care trec prin dificultăți asemănătoare tind să se apropie unii de alții. Un tânăr anxios poate simți că este înțeles mai bine de cineva care trăiește aceleași emoții, iar un adolescent deprimat poate căuta persoane cu experiențe similare. Prin urmare, nu întotdeauna grupul generează problema; uneori vulnerabilitățile comune sunt cele care apropie oamenii.
– Laura Găvan, psihoterapeut cognitiv-comportamental
De ce interdicțiile parentale nu sunt o soluție
Psihoterapeutul avertizează că reacția instinctivă a unor părinți – aceea de a interzice anumite prietenii – poate avea un efect contrar celui dorit.
Din acest motiv, soluția nu este interzicerea unei prietenii. Atunci când părinții încearcă să controleze cu cine are voie adolescentul să se întâlnească, există riscul ca acesta să devină mai secretos și să reducă comunicarea cu familia. În plus, interdicțiile pot transforma prietenia într-un simbol al independenței, ceea ce o face și mai atractivă.
– Laura Găvan, psihoterapeut cognitiv-comportamental
În schimb, Laura Găvan recomandă ca părinții să rămână implicați în viața socială a copiilor lor, dar într-un mod constructiv.
Mult mai util este ca părinții să cunoască prietenii copilului, să manifeste interes autentic pentru relațiile acestuia și să creeze un climat în care adolescentul să simtă că poate vorbi deschis despre ceea ce trăiește. Întrebările formulate fără critică și disponibilitatea de a asculta sunt mult mai eficiente decât judecățile sau avertismentele repetate.
– Laura Găvan, psihoterapeut cognitiv-comportamental
Psihoterapeutul atrage, de asemenea, atenția asupra semnelor care ar trebui să îi determine pe părinți să solicite ajutor specializat.
În același timp, există schimbări care merită observate atunci când persistă mai multe săptămâni: retragerea din activitățile care înainte îi făceau plăcere, izolarea socială, modificări importante ale somnului sau alimentației, scăderea performanțelor școlare, iritabilitatea accentuată, lipsa speranței, autocritica excesivă sau afirmațiile frecvente că «nu mai are rost nimic». Aceste semnale nu trebuie ignorate și justifică o discuție calmă, iar dacă dificultățile persistă, evaluarea de către un specialist poate fi un pas important.
– Laura Găvan, psihoterapeut cognitiv-comportamental
Relația cu familia, principalul factor de protecție
Chiar dacă prietenii ocupă un loc central în adolescență, Laura Găvan subliniază că relația cu familia rămâne esențială pentru echilibrul emoțional al tinerilor.
Cel mai puternic factor de protecție rămâne relația dintre adolescent și familie. Chiar dacă în această etapă prietenii ocupă un loc central, tinerii au în continuare nevoie de părinți disponibili emoțional, care oferă siguranță, ascultare și sprijin, fără a minimiza sau dramatiza ceea ce copilul trăiește.
– Laura Găvan, psihoterapeut cognitiv-comportamental
În încheiere, psihoterapeutul amintește că influența grupului nu reprezintă doar un factor de risc, ci poate deveni și o resursă valoroasă.
Prietenii pot influența sănătatea emoțională atât în sens negativ, cât și pozitiv. Un grup în care există susținere, empatie și modele sănătoase de adaptare poate deveni un factor esențial de protecție împotriva anxietății și depresiei. De aceea, obiectivul nu este limitarea relațiilor sociale, ci dezvoltarea unor adolescenți care au încredere în ei, pot cere ajutor atunci când au nevoie și beneficiază de o relație solidă cu familia. În cele din urmă, nu prieteniile reprezintă principalul risc sau principala resursă, ci calitatea legăturilor pe care adolescentul le construiește atât în afara casei, cât și în interiorul ei.
– Laura Găvan, psihoterapeut cognitiv-comportamental
Explorează subiectele:
