Sarmizegetusa Regia, închisă cinci zile în august: turismul local suferă, dar există alternative

Accesul în situl arheologic Sarmizegetusa Regia va fi limitat în perioada 4-31 august 2026. Consiliul Județean Hunedoara a anunțat că vizitatorii vor putea intra doar sâmbăta și duminica, între orele 09:00 și 20:00, de luni până vineri situl fiind închis. Această măsură este necesară pentru a permite desfășurarea în condiții de siguranță a proiectelor de restaurare majore, care vizează Terasa a X-a și incinta fortificată a monumentului UNESCO.

Autoritățile județene subliniază că aceste restricții temporare sunt "esențiale pentru ca lucrările de restaurare asumate pentru acest an să avanseze rapid și la standarde înalte, fără a pune în pericol siguranța vizitatorilor". Decizia prelungeste un program de vizitare deja limitat, Sarmizegetusa Regia fiind închisă publicului de luni până joi, iar în anumite perioade de luni până vineri, încă din luna iunie.

Impactul asupra turismului local

Soluția adoptată a generat nemulțumiri semnificative în rândul proprietarilor de pensiuni și al locuitorilor de pe Valea Grădiștii, care acuză că restricțiile sunt impuse în plin sezon turistic, o perioadă de vârf pentru numărul de vizitatori. De-a lungul ultimelor două decenii, economia locală din jurul fostei capitale dacice a înflorit, bazându-se în mare măsură pe afluxul de turiști. Peste 30 de pensiuni și mai mult de 20 de puncte gastronomice s-au dezvoltat în zonă, iar acum se confruntă cu pierderi considerabile.

Încă din luna mai, un grup de localnici a adresat o scrisoare deschisă Consiliului Județean Hunedoara, avertizând asupra efectelor economice negative ale închiderii sitului și solicitând găsirea unor alternative care să permită continuarea lucrărilor fără a restricționa aproape complet accesul. Semnatarii au raportat că "zilnic, turiștii urcă până la parcare și se întorc dezamăgiți și nemulțumiți deoarece nu au fost informați corespunzător".

Alternative spectaculoase în ținutul cetăților dacice

Pentru turiștii care ajung în Valea Grădiștii în timpul săptămânii, zona oferă numeroase alte opțiuni pentru excursii și descoperiri istorice. Printre cele mai renumite se numără cetățile Costești și Blidaru, precum și așezarea Fețele Albe. Pe lângă acestea, cercetările arheologice și descoperirile întâmplătoare au scos la iveală o multitudine de alte așezări antice, fie civile, militare sau religioase.

Drumul modernizat de aproximativ 40 de kilometri, care leagă Orăștie de Sarmizegetusa Regia prin Valea Grădiștii, traversează un peisaj istoric de o bogăție unică, cu cele mai multe vestigii din perioada regatului dac. Acum două milenii, împrejurimile Sarmizegetusei Regia erau considerate, conform istoricilor, una dintre cele mai prospere și dens populate regiuni ale Daciei. Șoseaua pornește din Orăștie, urcând din valea Mureșului către zonele montane mai dificil de accesat, străbătând sate și șerpuind pe lângă Apa Grădiștii prin văi din ce în ce mai înguste și abrupte. Până la începutul anilor '70, acest drum montan era completat de o cale ferată forestieră, care ajungea până în proximitatea capitalei antice.

Cetatea Costești, o reședință regală fortificată

Cetatea Costești găzduiește ruinele unor construcții dacice impresionante, datând din secolul al II-lea î.Hr., incluzând ziduri, bastioane, turnuri, o cisternă și multiple sanctuare. Aceasta ar fi servit ca reședință regală și fort militar, fiind remarcabilă prin cele două turnuri-locuință situate în zona cea mai înaltă a așezării.

În apropiere se află ruinele cetății Blidaru, o fortăreață construită în secolul I î.Hr. pe culmea unui deal la peste 700 de metri altitudine. Zidurile sale, edificate în tehnica „murus dacicus”, aveau grosimi de până la trei metri și erau flancate de șase turnuri de apărare și mai multe cazemate. La poalele fortăreței se întindea o așezare civilă.

Din satul Costești, un drum de 18 kilometri se afundă în munți spre Sarmizegetusa Regia, trecând prin Grădiștea de Munte, o zonă la rândul ei bogată în vestigii arheologice. Pe Platoul Vârtoapelor, deasupra satului Grădiștea de Munte, au fost descoperite și rămășițele unor construcții romane. Arheologul Ioan Glodariu a afirmat că "este așezarea romană cea mai apropiată de zidurile capitalei statului dac, al cărei nume însă nu s-a păstrat, dar despre care s-a presupus a fi anticul Rainisstorum", un loc unde, conform istoriei, capul și mâna dreaptă ale regelui Decebal ar fi fost aduse împăratului Traian.

Fețele Albe, misterioasa așezare adiacentă capitalei dacilor

Una dintre cele mai spectaculoase așezări din zonă este Fețele Albe. Locuită timp de aproape trei secole în Antichitate, această așezare învecinată Sarmizegetusei Regia includea zeci de locuințe, cel puțin două temple și un sistem avansat de captare a apei prin conducte, ale căror vestigii pot fi observate și astăzi.

Cercetările de la Fețele Albe, desfășurate în anii '60, au impresionat arheologii. Unii au descris locul ca "un cartier de lux al capitalei dacilor", amenajat în zona cunoscută sub numele de "Șesul cu brânză", unde dacii au sculptat cinci terase, consolidate cu ziduri puternice.

Pădurile ce înconjoară Sarmizegetusa Regia acoperă aproximativ 30.000 de hectare și ascund numeroase vestigii istorice. În centrul acestui peisaj se află vechea capitală a Daciei preromane, fondată acum peste două milenii la poalele Vârfului Godeanu. În jurul ei au fost construite fortărețe, turnuri și așezări civile, ale căror rămășițe au supraviețuit distrugerilor de la începutul secolului al II-lea.

Sarmizegetusa Regia, "perla" cetăților dacice

Sarmizegetusa Regia rămâne cea mai populară așezare dacică din România. Din 1999, ruinele de la Grădiștea Muncelului, județul Hunedoara, sunt incluse, alături de cetățile Costești, Blidaru, Piatra Roșie, Bănița și Căpâlna, în patrimoniul cultural mondial UNESCO.

Situl a captivat vizitatorii prin măreția fostelor sale edificii din incinta sacră și a fortăreței antice, prin Drumul Pavat, sanctuarele și marile temple de andezit. Imaginea vechiului oraș antic, ascuns în munți și construit pe sute de terase amenajate de oameni, astăzi acoperite de păduri, este la fel de fascinantă.

Vestigiile au generat de-a lungul timpului numeroase interpretări. "Soarele de Andezit" și "Marele Templu Circular" au stârnit dezbateri privind rolul și aspectul lor în Antichitate. Cercetătorii le-au atribuit în special funcții religioase sau sacre, în timp ce, în afara mediului academic, au apărut și teorii care le prezintă drept calendare, observatoare astronomice sau chiar locuri cu energii misterioase.

Capitala dacilor și povestea comorilor de aur

Istoria Sarmizegetusei Regia este profund legată de comorile descoperite în Munții Orăștiei. Relatări despre mari tezaure circulau încă din secolele XVI–XVIII, iar la sfârșitul secolului al XVIII-lea, o adevărată "febră a aurului" a cuprins localnicii din satele aflate la poalele capitalei antice.

Explorează subiectele:

Sarmizegetusa Regia Cetăți dacice Turism Hunedoara

Distribuie Distribuie Comentarii