Scandal în Parlament: Inițiativa UDMR pe tema limbilor minoritare, respinsă
Camera Deputaților a tranșat negativ, printr-un vot categoric, propunerea legislativă care ar fi permis minorităților naționale să își conserve drepturile lingvistice în relația cu autoritățile locale indiferent de declinul demografic. Pentru respingerea actului normativ au votat 157 de parlamentari, 81 s-au pronunțat împotrivă, iar cei 13 deputați USR prezenți au ales să se abțină. În acest circuit legislativ, forul decizional final va fi Senatul.
Modificarea urmărea rescrierea articolului 604 alineatul (1) din Codul administrativ prin tăierea mențiunii „până la data validării rezultatelor următorului recensământ”. Conform inițiatorilor din Uniune, măsura avea drept scop garantarea principiului dreptului câștigat, protejând comunitățile împotriva pierderii bilingvismului administrativ din pricina unor fluctuații temporare de populație, fără să fi survenit vreo schimbare constituțională.
Dan Tănasă, deputat AUR Foto: Facebook/Dan Tănasă
Luând cuvântul de la tribuna Parlamentului, deputatul UDMR Markó Attila-Gábor a pledat pentru normalitatea propunerii, menționând că menținerea unei plăcuțe bilingve nu lezează pe nimeni și reprezintă o recunoaștere esențială a existenței minorităților chiar și în așezările mai restrânse. Acesta a ținut să puncteze că așa cum nu se poate vorbi despre un comunism cu chip uman, nu există nici extremism cu o astfel de trăsătură.
Poziția a fost imediat combătută cu vehemență de Dan Tănasă, deputat AUR, care a atacat prezența la microfon a colegului său de la UDMR, calificându-l drept un „fost fugar” care ocolește justiția. Tănasă a susținut că proiectul ascunde de fapt intenția de a transforma limba maghiară într-o limbă oficială de facto în județele Harghita și Covasna, știrbind din statutul limbii române.
Dezbaterea a căpătat noi accente politice odată cu intervenția liderului grupului UDMR, Csoma Botond, care a catalogat modificarea drept una de simplu bun-simț și a taxat atitudinea celor de la AUR, reproșându-le că folosesc dubla măsură după ce l-au apărat public pe Călin Georgescu în fața problemelor judiciare.
Replica lui Dan Tănasă nu s-a lăsat așteptată, deputatul AUR transmițându-i lui Csoma Botond mesajul „România nu e Ungaria”, formulat atât în limba română, cât și în maghiară. Pe lângă acuzațiile legate de sprijinul politic oferit prefectului de Covasna trimis în judecată pentru corupție, reprezentantul AUR a invocat și argumente istorice:
„Şi doar cei de la UDMR au acest tupeu în permanenţă, să ne vorbească despre drepturi. Despre care drepturi să vorbim, domnilor? Să vorbim despre drepturile românilor din Transilvania în ultimii 600 de ani? Ar trebui ca timp de 600 de ani voi, cei de la UDMR, să beneficiaţi exact de aceleaşi drepturi de care au beneficiat românii din Transilvania timp de 600 de ani, timp în care secuii, maghiarii şi saşii i-au tratat ca pe nişte câini, ca pe nişte animale. (...) Credeţi că toţi citim istoria de la Budapesta?” — Dan Tănasă, deputat AUR
Disputa din plen a atras și reacția parlamentarilor USR. Deputatul Alexandru Dimitriu a criticat discursul promovat de AUR, acuzând formațiunea că transformă tribuna forului legislativ într-un instrument de incitare la ură și xenofobie. Totodată, acesta i-a taxat dur pe parlamentarii AUR pentru scutul făcut în jurul lui Călin Georgescu, pe care l-a etichetat drept „un mafiot de ultimă speță”.
În finalul discuțiilor, deputatul UDMR Szabó Ödön a adus în discuție standardele internaționale, argumentând că inițiativa legislativă respectă drepturile recunoscute la nivelul Uniunii Europene și este identică cu tratamentul pe care România îl pretinde pentru etnicii săi din afara granițelor. În plus, Szabó a menționat că Markó Attila-Gábor a obținut achitarea în toate dosarele care i-au fost intentate de-a lungul timpului.
Explorează subiectele:
