Seceta și canicula pun piedici planurilor nucleare ale Europei
Criza climatică lovește direct în tehnologia pe care numeroase guverne europene se bazează pentru a-și reduce emisiile de carbon și a face față cererii galopante de electricitate. Verile tot mai fierbinți și debitele scăzute ale râurilor pun sub o presiune fără precedent reactoarele existente, ridicând semne de întrebare asupra modului în care vor fi proiectate viitoarele proiecte energetice de miliarde de euro.
Planurile ambițioase ale țărilor europene de a relansa energia atomică se lovesc de o realitate meteorologică dură. O serie de episoade caniculare și perioade prelungite de secetă au coborât nivelul apelor curgătoare la cote de avarie în luna august, reducând drastic volumul de apă dulce necesar răcirii instalațiilor nucleare, conform unei analize publicate de Politico .
Incidentele din această vară au tras un semnal de alarmă în mai multe state. În România, autoritățile au recurs chiar la detonarea unei stânci pe Dunăre pentru a fluidiza cursul apei, însă manevra nu a împiedicat reducerea puterii și, în final, oprirea ambelor unități ale centralei. Bulgaria a fost forțată să limiteze randamentul unicei sale unități nucleare, în timp ce în Ungaria, complexul care generează aproape 50% din energia țării a funcționat la doar un sfert din capacitate pentru a evita oprirea totală. De asemenea, Franța a înregistrat un număr fără precedent de reactoare afectate de restricții de producție sau sistări temporare.
Problemele nu țin doar de lipsa apei. Normele de protecție a mediului interzic deversarea apei calde înapoi în ecosisteme dacă temperatura acesteia depășește anumite praguri, pentru a proteja flora și fauna acvatică. Din această cauză, Elveția a oprit un reactor încă din luna iunie.
„Schimbările climatice fac ca energia nucleară să devină din ce în ce mai imprevizibilă”, avertizează Per Hogselius, specialist în istoria tehnologiei la Institutul Regal de Tehnologie KTH din Suedia. Acesta subliniază că opririle forțate și reducerile de sarcină vor deveni fenomene recurente.
Vulnerabilitatea este accentuată de vechimea instalațiilor. Potrivit lui Hogselius, majoritatea reactoarelor de pe continent au fost concepute în anii '70 și '80, într-un context climatic complet diferit. În plus, Europa este continentul care se încălzește cel mai accelerat la nivel global.
Brent Wanner, responsabil pentru sectorul energetic în cadrul Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), a explicat că infrastructura a fost dimensionată pentru valuri de căldură de cel mult o săptămână. În momentul în care perioadele caniculare persistă două, trei săptămâni sau chiar o lună întreagă, solicitarea asupra rețelelor și reactoarelor devine critică.
Conform evaluărilor realizate în 2022 de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), peste 70% din capacitățile nucleare mondiale active sau în dezvoltare se concentrează în vestul și centrul Europei, estul Americii de Nord și Asia de Est – regiuni expuse simultan la caniculă extremă, furtuni violente și inundații. Dacă în 2022 circa 15% dintre reactoarele lumii depindeau de râuri și lacuri afectate de stres termic și hidrologic, ponderea ar urma să ajungă la 25% în două decenii. Datele AIEA arată totodată că întreruperile de funcționare sunt considerabil mai frecvente vara și se află pe o curbă ascendentă continuă încă din anii 1990.
Nici alternativele maritime nu sunt complet lipsite de riscuri. Centralele răcite cu apă de mare scapă de secetă, însă sunt expuse furtunilor de coastă, creșterii nivelului mărilor — un pericol pe termen lung în Statele Unite și Japonia — și chiar faunei marine. În Franța, de pildă, pompele unor instalații au fost blocate în acest sezon estival de bancuri masive de meduze, specii care proliferează masiv pe fondul încălzirii apelor.
În pofida acestor constrângeri, politicile energetice mizează în continuare puternic pe atom. Un grup extins de state din Uniunea Europeană vizează o creștere cu 50% a producției nucleare până în 2050, Regatul Unit intenționează să își mărească de patru ori capacitatea, iar Statele Unite au o țintă similară de cvadruplare până la mijlocul veacului, parțial pentru a susține consumul uriaș al centrelor de date. Pe plan mondial, capacitatea instalată ar putea să se tripleze.
În acest context, prioritățile se mută spre adaptare. Compania franceză EDF a alocat un buget de 4,3 miliarde de euro până în 2040 pentru modernizarea și protejarea reactoarelor în fața noilor condiții meteo. La Budapesta, premierul Péter Magyar a cerut revizuirea planului de extindere a centralei naționale, considerând sistemul de răcire inadecvat pentru verile viitoare. La rândul său, Ministerul Energiei de la București a precizat că strategia nucleară a României rămâne neschimbată, dar a atras atenția asupra necesității ca viitoarele investiții să fie riguros calibrate în funcție de condițiile hidrologice și climatice.
O soluție adoptată deja pe scară largă pentru viitoarele reactoare este mutarea acestora către țărmuri marine. Oficialii din industrie recunosc că disponibilitatea surselor sigure de apă este decisivă în alegerea noilor locații, iar marea majoritate a proiectelor aflate în stadiu de construcție mizează deja pe amplasamente de coastă, ocolind fragilitatea bazinelor fluviale interioare.
Explorează subiectele:
