Siegfried Mureșan caută 50 de voturi: cum poate decide PSD soarta noului Guvern
Desemnarea lui Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru deschide un parcurs parlamentar plin de capcane, în care noul candidat pornește la drum cu un deficit substanțial de sprijin politic. În lipsa a aproximativ 50 de voturi indispensabile atingerii pragului de învestitură, soarta viitorului Executiv atârnă direct de negocierile cu PSD, într-un joc cu miză maximă ce poate apropia România de scenariul anticipatelor.
Aritmetica parlamentară actuală îi lasă puține certitudini eurodeputatului liberal desemnat să formeze noul cabinet. Pentru a depăși pragul constituțional de 233 de voturi la votul de învestitură, Siegfried Mureșan depinde în mod decisiv de susținerea social-democraților. În timp ce o alianță formată din PNL, USR, UDMR și grupul minorităților naționale asigură doar o bază parțială, PSD devine pivotul fără de care instalarea la Palatul Victoria este matematic imposibilă.
Ce se întâmplă dacă Mureșan nu strânge voturile Foto: Facebook
Distanța de 50 de mandate până la majoritate
Conform calculelor prezentate de politologul Cristian Pîrvulescu, forțele care și-au afirmat disponibilitatea de a-l susține pe premierul desemnat nu pot asigura singure victoria în plen. „PNL, USR și UDMR adună circa o sută șaizeci de mandate, cu minoritățile aproape o sută optzeci, deci lipsesc vreo cincizeci care nu pot veni decât de la PSD. Celelalte variante sunt un guvern minoritar tolerat, fragil fiindcă învestirea cere voturi pozitive, sau o majoritate din defecțiuni individuale, adică precedentul Veștea”, a remarcat acesta.
Social-democrații abordează însă această rundă de consultări dintr-o poziție de nemulțumire vizibilă. Sorin Grindeanu și-a manifestat deja dezamăgirea față de hotărârea președintelui Nicușor Dan, subliniind că PSD, fiind grupul cu cel mai mare număr de parlamentari, ar fi trebuit să primească mandatul de a da șeful Executivului.
În această conjunctură, George Jiglău, universitar la Facultatea de Științe Politice a UBB Cluj-Napoca, arată că Mureșan este forțat să deschidă un dialog direct cu sediul din Kiseleff: „Mureșan n-are de ales, trebuie să negocieze cu PSD, mă aștept să o facă. Mă aștept să fie discuții, mă aștept ca PSD să joace dur. Nu cred că președintele a acționat într-un mod pe care îl dorea PSD.”
Mai mult, analistul clujean consideră puțin probabil ca PSD să ofere voturi fără a cere în schimb portofolii guvernamentale:
„Eu nu cred că PSD va vota un guvern din care să nu facă parte și pe care să-l susțină doar așa, de dragul premierului desemnat sau de dragul președintelui. PSD cred că a încasat o lovitură în orgoliul propriu în seara asta și mă aștept să se manifeste, dar e posibil ca în urma negocierilor să asistăm fie la o prezență a PSD într-o formă sau alta în Guvern, deci o flexibilitate din partea tuturor părților implicate.” — George Jiglău
Punctul critic al acestor tatonări va fi menținerea liniei de partid impuse la vârful PNL. După reacția lui Sorin Grindeanu, Jiglău a adăugat:
„Rămâne faptul că Mureșan va trebui să găsească echilibrul între a discuta cu PSD, a avea o ofertă pentru PSD și a nu da impresia că se abate de la linia dură pe care PNL-Bolojan a adoptat-o față de PSD. Dinspre PSD depinde care va fi reacția celor din spatele lui Grindeanu, a vocilor mai dure din partid. Dacă se poziționează pe poziții și mai dure, dincolo de dezamăgire și surprindere, atunci șansele sunt mici să se ajungă la o înțelegere.” — George Jiglău
Semnele de întrebare din jurul anunțului de la Cotroceni
Întregul proces a debutat sub semnul unei stângăcii de comunicare. Nicușor Dan a afirmat public, în momentul anunțului, că europarlamentarul PNL a solicitat un răgaz de gândire înainte de a spune „da”. Deși Mureșan a reacționat la scurt timp pe rețelele sociale confirmând acceptarea fără echivoc a nominalizării, scena a stârnit numeroase interpretări.
George Jiglău a subliniat atipicul protocolar al evenimentului, remarcând absența premierului desemnat de lângă șeful statului:
„Într-adevăr, e o desemnare mai puțin protocolară, n-am avut premierul desemnat acolo, lângă președinte, cum se întâmplă de obicei. Înțeleg că a fost iarăși o mutare gândită de președinte doar de către el și neanunțată partidelor, nici măcar partidelor care au fost acolo. Eu cred că domnul Mureșan nu se aștepta și de aici reacția pe care a avut-o. Eu cred că nimeni nu se aștepta să fie desemnat domnul Mureșan. Adică, la modul realist, nimeni nu a vorbit despre domnul Mureșan ca având șanse la desemnare în toată perioada asta, de când a fost propus de către PNL, USR, UDMR.” — George Jiglău
Despre episodul discuțiilor din culise, cadrul universitar a adăugat că neînțelegerile ar putea fi cauzate de viteza cu care s-au precipitat evenimentele:
„A apărut informația asta, că a fost anunțat cu jumătate de oră înainte la telefon și, probabil fiind luat prin surprindere, cine poate ști cum anume a formulat atunci, pe moment, dacă a cerut timp de gândire la modul explicit sau ar fi fost o interpretare a președintelui? Faptul că postarea de pe Facebook a lui Siegfried Mureșan a fost atât de categorică și a venit relativ repede după ce au început să apară semnele astea de întrebare mie îmi spune că nu a avut nevoie de timp de gândire. Cred că a acceptat propunerea destul de repede. Deci poate că a fost un pic de telefonul fără fir acolo la mijloc.” — George Jiglău
Politologul Cătălin Done vede însă în maniera aleasă de șeful statului un dezavantaj tactic major înaintea startului negocierilor. În viziunea sa, mesajele transmise au fost divergente: „În cazul de față, președintele a transmis simultan două semnale aparent contradictorii: «acesta este omul pe care îl desemnez» și «acest om încă nu mi-a spus ferm că acceptă». Or, într-o negociere politică, primul semnal îl întărește pe premierul desemnat, în timp ce al doilea îl vulnerabilizează.”
Done subliniază că imaginea de nesiguranță afectează poziția de forță la masa tratativelor: „Puterea nu este doar capacitatea formală de a lua o decizie, ci și capacitatea de a-i face pe ceilalți să creadă că decizia ta este stabilă. Un actor care pare nesigur înaintea negocierii intră cu un capital de negociere mai mic. Ceilalți pot aștepta, pot amâna concesiile sau pot testa limitele mandatului său.”
La rândul său, Cristian Pîrvulescu apreciază că gestul de la Cotroceni a trădat limitele opțiunilor președintelui: „Forma aleasă arată că președintele nu avea altă resursă decât anunțul însuși, folosit ca presiune asupra candidatului și a partidelor. Costul de imagine s-a stins repede, fiindcă Mureșan a acceptat în câteva minute; ceea ce îl slăbește cu adevărat este recunoașterea publică a absenței majorității.”
Diferența dintre votul de instalare și susținerea în guvernare
Dincolo de strângerea celor 233 de voturi indispensabile depunerii jurământului, o provocare chiar mai complexă va fi menținerea stabilității parlamentare după validare. Cătălin Done a punctat clar această delimitare: „Poți obține 233 de voturi o dată, însă guvernarea presupune sute de alte voturi ulterior. O majoritate de învestitură nu este același lucru cu o majoritate de guvernare.”
Avertismentul este împărtășit și de George Jiglău, care observă riscul ca un sprijin punctual acordat de PSD să devină o metodă de șantaj politic: „Miza nu este doar obținerea acestei majorități pentru învestire, ci și formarea unei majorități care să susțină funcționarea unui guvern în raport cu Parlamentul. Pentru că, dacă, să zicem, PSD, poate și alții de prin Parlament votează un astfel de guvern, atunci s-ar putea să o facă doar pentru a-l controla mai departe, prin intermediul Parlamentului.”
Spectrul alegerilor anticipate în cazul unui refuz
Dacă Siegfried Mureșan nu va reuși să adune numărul cerut de parlamentari în favoarea echipei sale, criza politică va reveni la Cotroceni. Un al doilea vot negativ în Legislativ ar crea baza legală pentru dizolvarea Camerelor.
„Un al doilea eșec ar întruni condițiile articolului 89 și ar pune dizolvarea în mâna președintelui. Aceasta e, de fapt, singura lui pârghie de presiune. Va urma probabil o altă nominalizare”, a explicat Cristian Pîrvulescu privitor la mecanismele constituționale.
Pe de altă parte, George Jiglău avertizează că o astfel de soluție extremă nu oferă neapărat claritate pe termen lung: „La noi știm că se ajunge greu la anticipate și poate că acum va fi pentru prima dată când o să avem și așa ceva, fără a avea vreo garanție că aceste alegeri anticipate deblochează în vreun fel situația.”
În faza actuală, prioritatea lui Siegfried Mureșan rămâne transformarea alianței fragile din jurul PNL, USR și UDMR într-o structură stabilă de vot, capabilă să convingă PSD și să asigure guvernarea dincolo de prima zi la Palatul Victoria.
Explorează subiectele:
