Sorin Costreie vrea două ministere ale Educației, după ce PSD a impus un ministru delegat
În timp ce PSD continuă să își extindă influența în aparatul de stat prin desemnarea unui ministru delegat dedicat exclusiv învățământului preuniversitar, titularul Educației, Sorin Costreie, încearcă să își apere autonomia decizională. Chestionat într-un interviu pentru Digi24 cu privire la independența sa în Executiv și la modul în care vor fi trasate direcțiile din educație, oficialul a punctat că politicile publice ar trebui gândite strict în interiorul ministerului, fără alte imixtiuni, având doar girul firesc al șefului Executivului.
„Eu sper să fie făcute doar în minister și cu acordul normal al premierului, pentru că el coordonează întregul Guvern”, a declarat Costreie, lăsând să se înțeleagă că deciziile nu ar trebui dictate de la vârful partidelor politice precum PSD.
Dincolo de această partajare a funcțiilor forțată de social-democrați, ministrul Educației consideră că o separare completă a atribuțiilor între mediul preuniversitar și cel universitar este, în esență, un pas pozitiv. Mai mult, el speră ca această divizare să se transforme, pe viitor, în două ministere total distincte. Costreie a subliniat că promovează această idee de mai mulți ani, invocând faptul că, încă din 2023, România funcționează cu două legi organice diferite pentru cele două niveluri de studiu, deși ambele au rămas sub umbrela unei singure instituții.
„Eu le-am cerut și dacă vă uți la ce am declarat în ultimii ani și e parte dintr-o viziune, eu cred cu tărie că trebuie să separăm în sensul bun aceste două subsisteme. Adică deja din 2023, de când avem două legi organice, noi avem două legi organice, pentru învățământul preuniversitar și pentru învățământul univers, dar avem un singur minister și aici sunt mai multe argumente. De ce ar trebui să fie situația cum este astăzi, adică cu doi miniștri? Un prim argument ar fi practica europeană” - Sorin Costreie.
Argumentul european și suspiciunile din interiorul sistemului
Pentru a-și susține viziunea privind scindarea instituțională, demnitarul a făcut trimitere la modelele administrative aplicate în alte state ale Uniunii Europene, unde gestionarea celor două cicluri educaționale este fie împărțită între ministere diferite, fie atribuită mai multor miniștri care activează în aceeași structură guvernamentală. Totodată, el a ținut să precizeze că, în arhitectura instituțională din România, domeniul cercetării nu ar trebui izolat, ci păstrat în strânsă legătură cu învățământul universitar.
„Dacă ne uităm în Franța, în Suedia, în Polonia, în Danemarca, în multe țări din Europa avem două ministere. În Finlanda este exact cum e la noi un minister, dar cu doi miniștri. În Spania avem trei ministere, că vorbeam și de cercetare, avem preuniversitar, universitarul și cercetarea, ceea ce nu cred că e benefic. Eu vorbesc pentru spațiul nostru românesc. Eu cred că cercetarea trebuie să stea împreună cu universitarul” - Sorin Costreie.
Un alt motiv invocat de ministru pentru această ruptură administrativă ține de tensiunile și neîncrederea care apar frecvent între cadrele didactice din cele două medii. Potrivit lui Costreie, divizarea ar asigura o reprezentare mult mai fidelă a specificului fiecărui sector. În prezent, dacă portofoliul este preluat de o persoană provenită din mediul academic, angajații din preuniversitar tind să îl privească cu reticență, suspiciunea manifestându-se identic și în situația inversă.
În viziunea sa, formula actuală, în care activează doi miniștri într-o singură instituție, ar trebui să fie doar o etapă de tranziție către două structuri guvernamentale independente, conduse de profesioniști recunoscuți în domeniile lor.
„Un minister care deocamdată e cu doi miniștri, dar eu cred că benefic ar fi să ajungem la două ministere în care cele două sisteme sunt gestionate. Și noi avem două legi acum, de oameni din sistem care au o anumită legitimitate și care au un anumit ecou la colegii lor”, a concluzionat Sorin Costreie.
Explorează subiectele:

