Acest spectacol pirotehnic cosmic îşi are originea la distanţa de 23 de milioane de ani lumină, în interacţiunea dintre o gaură neagră supermasivă şi un vast rezervor de gaze cosmice aflat în apropiere, în galaxia NGC 4258 (M106), o galaxie spiralată similară Căii Lactee, conform NASA.

Această galaxie este însă celebră pentru ceva ce Calea Lactee nu are - două braţe de spirală în plus, faţă de galaxia noastră, care strălucesc în raze-X, în spectrul optic dar şi în cel radio. Aceste braţe reprezintă o anomalie şi nu sunt aliniate în planul galaxiei ci, în schimb, îl intersectează.

Cele două braţe în plus ale galaxiei NGC 4258 (M106) pot fi observate în această imagine compusă, unde radiaţiile X surprinse de Observatorul Chandra sunt albastre, radiaţiile radio provenite de la observatorul Karl Jansky Very Large Array sunt purpurii, datele în spectrul optic obţinute de Telescopul Spaţial Hubble sunt galbene, iar cele în spectrul infraroşu, obţinute de Telescopul Spaţial Spitzer sunt roşii.

Un nou studiu, realizat pe baza datelor obţinute de Spitzer, arată că unde de şoc încălzesc volume uriaşe de gaze cosmice în această galaxie, cu o masă echivalentă cu aproximativ 10 milioane de sori. Însă ce generează aceste unde de şoc? Cercetătorii sunt de părere că gaura neagră supermasivă din centrul acestei galaxii generează jeturi puternice de particule cu niveluri ridicate de energie. Aceste jeturi se lovesc de discul galactic şi generează unde de şoc. La rândul lor, aceste unde de şoc încălzesc gazul cosmic - format în cea mai mare parte din molecule de hidrogen - până la mii de grade Celsius.

Imaginea obţinută de Chandra indică existenţa unor uriaşe bule fierbinţi de gaze cosmice dedesubtul şi deasupra planului discului galactic. Existenţa acestor bule arată faptul că o mare parte din gazul cosmic aflat iniţial în discul galactic a fost încălzit şi apoi împins spre exteriorul galaxiei de jeturile de energie provenite din gaura neagră.

Acest fenomen are implicaţii importante pentru soarta acestei galaxii. Cercetătorii estimează că tot gazul cosmic rămas în discul galactic va fi eliminat din galaxie în următorii 300 de milioane de ani - un timp foarte scurt la nivel cosmic - dacă nu va apărea cumva o modalitate prin care rezervoarele de gaze ale galaxiei să fie reumplute. Dacă nu va mai exista gaz cosmic în discul galactic, nu se vor mai aprinde noi stele în această galaxie. Conform datelor obţinute de Spitzer, în zona centrală, cea mai activă a acestei galaxii, se aprind de aproximativ 10 ori mai puţine stele decât în Calea Lactee, ceea ce indică faptul că galaxia NGC 4258 (M106) se confruntă deja cu o penurie de gaze cosmice. AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii