Surpriza iernii anunțată de ANM: vortexul polar ar putea aduce zăpadă de Crăciun și la câmpie
Românii au șanse mari să se bucure de un Crăciun autentic în acest an, cu strat de zăpadă depus nu doar pe crestele munților, ci și în regiunile joase ale țării. Deși prognozele sezoniere indică o iarnă cu temperaturi medii peste valorile obișnuite, slăbirea vortexului polar poate deschide calea aerului arctic spre sudul continentului chiar în perioada sărbătorilor, avertizează Florinela Georgescu, director de prognoză în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie (ANM).
Zăpadă în Capitală Foto: Mediafax
Factorul decisiv pentru vremea de sărbători îl reprezintă dinamica fenomenelor meteorologice globale. Potrivit explicațiilor oferite de Florinela Georgescu și citate de Agerpres, un vortex polar diminuat ca intensitate poate facilita coborârea maselor de aer rece până în sudul continentului european, crescând astfel probabilitatea ninsorilor în zonele de câmpie și de deal.
„În această perioadă se discută mult despre vortexul polar, se discută despre evoluţia El Nino, sunt fenomene globale care influenţează şi evoluţia vremii în Europa, chiar dacă, din punct de vedere al fenomenului El Nino, sigur, influenţa este una indirectă, un vortex polar mai slab înseamnă posibilă pătrundere de aer rece până spre sudul Europei. Deci aş merge pe o estimare pentru perioada sărbătorilor rezervată din punct de vedere al temperaturilor, dar cu mai multă încredere că este posibil să avem strat de zăpadă nu numai în zona montană, ci şi în zonele joase.” — Florinela Georgescu, director de prognoză meteorologică ANM
Primele ninsori în zonele joase, posibile încă din noiembrie
Până la sosirea Crăciunului, finalul toamnei aduce o vreme schimbătoare. Deși luna noiembrie se va încheia, cel mai probabil, cu o abatere termică pozitivă de 1-2 grade Celsius față de normal și cu precipitații ușor excedentare în vestul și centrul țării, episoadele hibernale își pot face apariția curând. După ce la munte a nins deja, meteorologii urmăresc semnale — deocamdată incerte — care indică posibile ninsori sau precipitații mixte în regiunile mai joase din centrul României chiar la finalul acestei săptămâni sau la începutul săptămânii viitoare.
„La nivelul ţării noastre, estimarea sezonieră indică o posibilă abatere de 1-2 grade, deci în medie am putea încheia luna noiembrie cu o temperatură mai ridicată decât normalul şi cu un regim al precipitaţiilor uşor peste normal, mai ales în partea de vest, de centru a teritoriului. Avem deja acest semnal că precipitaţiile vor reveni dinspre partea de vest a ţării, deci este posibil tot aşa ca această estimare să se realizeze.” — Florinela Georgescu
„Luna noiembrie este caracterizată de maxime între 2 şi 8 grade, dar este prima lună în care pot apărea şi manifestări de iarnă, aşa cum am văzut, deja a nins în zonele montane. Există semnale, sigur, destul de incerte în acest moment, că sfârşitul acestei săptămâni, poate şi începutul săptămânii viitoare, să aducă ninsori sau precipitaţii mixte şi în zone mai joase, deci nu neapărat la munte, în partea centrală a ţării.” — Florinela Georgescu
Cum va arăta iarna: de la ger extrem la medii peste normal
Intrarea în luna decembrie aduce, din punct de vedere statistic, o scădere a mediilor termice cu 4-5 grade față de noiembrie și posibilitatea ca, în cele mai geroase nopți, termometrele să arate sub minus 20 de grade Celsius. Cu toate acestea, estimările sezoniere pentru prima lună de iarnă indică tot valori medii peste normalul climatologic. În jumătatea de vest a României sunt așteptate precipitații abundente, care ar putea depăși cu 5 până la 25 de litri pe metru pătrat media multianuală situată între 40 și 60 de litri pe metru pătrat. De asemenea, se conturează o probabilitate ridicată de precipitații însemnate cantitativ în Europa Centrală, bazinul din care se alimentează fluviul Dunărea.
„Pe de altă parte, luna decembrie este prima lună a iernii şi prima lună care poate, statistic vorbind, să aducă în nopţile cele mai reci temperaturi care să coboară sub minus 20 de grade. Media temperaturilor este cu 4-5 grade mai coborâtă decât cea a lunii noiembrie. (...) Din punctul de vedere al precipitaţiilor, din nou o abatere pozitivă, deci din nou posibil să avem cantităţi peste normalul perioadei în partea de vest a teritoriului sau jumătatea vestică a teritoriului, vedem posibil 5 până la 25 de litri pe metru pătrat în plus faţă de acea medie pe care o văzusem pe harta climatologică de 40-60 de litri pe metru pătrat.” — Florinela Georgescu
Tendința unei ierni mai blânde pe ansamblu se menține și în primele luni ale anului viitor. Ianuarie, statistic cea mai geroasă lună din an — în care s-au înregistrat istoric minime de sub minus 30 de grade Celsius —, ar urma să aibă temperaturi medii cu 1-2 grade peste normă. Totuși, această mică abatere pozitivă păstrează luna în limitele firescului climatologic al iernii. În vestul, nordul și centrul teritoriului, precipitațiile din ianuarie ar putea aduce un plus de 15-25 de litri pe metru pătrat față de normal.
„Există probabilitate mare de precipitaţii mai importante cantitativ şi în Europa Centrală, de acolo de unde ştim că se alimentează Dunărea. Pentru luna ianuarie, luna cea mai rece din calendar, luna în care de-a lungul anilor, în cele mai reci nopţi, temperaturile au coborât sub minus 30 de grade, vedem şi pentru această lună o scădere în continuare a temperaturilor medii-maxime şi vedem de asemenea un regim al precipitaţiilor, climatologic vorbind, destul de asemănător cu luna anterioară. Din punct de vedere al estimărilor sezoniere, luna ianuarie pare şi ea a fi un pic mai caldă decât normalul, dar este cea mai rece lună din calendar. Deci o abatere pozitivă de 1-2 grade ne apropie de ideea că putem avea totuşi o lună destul de apropiată de firescul unei luni ianuarie.” — Florinela Georgescu
„Luna ianuarie pare şi ea a fi un pic mai caldă decât normalul, dar este cea mai rece lună din calendar. Deci o abatere pozitivă de 1-2 grade ne apropie de ideea că putem avea totuşi o lună destul de apropiată de firescul unei luni ianuarie din punct de vedere climatologic vorbind. Din punct de vedere al precipitaţiilor, de asemenea un semnal al unor posibile episoade cu precipitaţii excedentare, din nou o abatere pozitivă de 15 până la 25 de litri pe metru pătrat pentru partea de vest, nord şi centru a ţării noastre.” — Florinela Georgescu
Final de iarnă și început de primăvară cu vreme capricioasă
Tabloul meteorologic rămâne similar și în februarie, a doua cea mai rece lună a anului. Chiar dacă maximele diurne vor crește ușor față de ianuarie, media termică se va situa tot cu 1-2 grade Celsius peste valorile obișnuite, pe fondul unor precipitații posibil excedentare.
„Luna februarie, de asemenea, se alătură lunii ianuarie în privinţa regimului temperaturilor, cele mai reci două luni din an, în mod firesc, chiar dacă temperaturile maxime cresc uşor în medie faţă de ianuarie. Semnalul este în continuare al unei luni mai calde decât normalul, cu 1-2 grade.” — Florinela Georgescu
Nici luna martie nu va face excepție de la acest tipar. Deși abaterea termică pozitivă se va restrânge către jumătatea de sud a continentului european, România va continua să înregistreze temperaturi medii peste normal și precipitații ușor excedentare, la fel ca mare parte din Europa. Cu toate acestea, răbufnirile autentice de iarnă nu sunt excluse la început de primăvară.
În încheiere, directoarea de prognoză a ANM a atras atenția că aceste estimări pe termen lung trebuie privite cu prudență, din cauza gradului mare de anticipație. Faptul că mediile lunare sunt mai ridicate nu exclude apariția unor intervale scurte de ger sever, specifice iernilor din România.
„Trebuie să luăm pe de o parte cu destul de mare reţinere aceste estimări, pentru că sunt pe o durată destul de îndelungată, cu o anticipaţie mare. (...) Acest regim uşor excedentar al precipitaţiilor, din punctul meu de vedere, poate fi interpretat a avea o probabilitate mare, pentru lunile viitoare, a avea o vreme schimbătoare, deci de a avea episoade cu vreme rece, poate chiar foarte rece, pentru că este iarnă şi întotdeauna România, în perioadele mai severe de iarnă, este foarte rece, deci de a avea o astfel de perioadă, dar care să fie de scurtă durată şi care, pe ansamblu, să nu influenţeze regimul mediu la nivelul unei luni al temperaturilor.” — Florinela Georgescu
Explorează subiectele:
