Schimbarea orei – coșmarul care dă peste cap somnul, sănătatea și chiar economia – începe să fie istorie în tot mai multe colțuri ale lumii. Lista țărilor care au renunțat la schimbarea orei crește de la an la an, iar efectele sunt șocante.

Imediat după echinocțiul de toamnă, pe 22 septembrie, când ziua devine egală cu noaptea, totul se schimbă. Zilele devin mai scurte, nopțile mai lungi, iar țările care încă aplică ora de vară se pregătesc pentru trecerea la ceasurile de iarnă, pe 25/26 octombrie.

Dar nu toate statele mai fac această schimbare. Tot mai multe țări care au renunțat la schimbarea orei aleg să păstreze o oră standard permanentă. Rezultatul? Somn mai odihnitor, ritm biologic mai stabil și mai puține probleme de sănătate .

În acest articol vei afla cine a spus „stop” schimbării orei, de ce au luat această decizie și ce efecte reale au observat deja.

Țări care au renunțat la schimbarea orei – cine a spus „stop”

Turcia, Rusia, Islanda, Egipt, Vietnam, India, Japonia, Coreea de Sud, China, Ecuador, Panama, Columbia – toate au pus capăt acestei practici. În ultimul deceniu li s-au alăturat și Azerbaidjan, Iran, Iordania, Namibia, Uruguay și mare parte din Mexic.

Chiar și în Statele Unite, unde ora de vară e încă normă generală, există excepții: Hawaii și Arizona nu aplică schimbarea orei, la fel cu Puerto Rico, Guam, Insulele Mariane de Nord și Insulele Virgine Americane.

Motivele renunțării la schimbarea orei – sănătate, siguranță și energie

Experții sunt unanimi: schimbarea ceasului nu e doar enervantă, ci și periculoasă.

• Somn perturbat: Mutările de ceas tulbură ritmurile circadiene și „deconectează” corpul de la ciclul natural zi-noapte. Consecințele? Tulburări de somn, oboseală cronică și chiar „jet lag social”, termen folosit de cercetători pentru a descrie deconectarea dintre ritmul natural și cerințele vieții de zi cu zi.
• Sănătate afectată: Studiile arată că schimbarea orei, în special la cea „de vară”, crește riscul de infarct cu până la 29%, iar accidentele vasculare cerebrale cu 8% în primele două zile. Și sănătatea mintală are de suferit: în Danemarca, episoadele depresive au crescut cu 11% după modificarea ceasului.
• Siguranță în pericol: Datele din Spania și SUA arată creșteri semnificative ale accidentelor rutiere și de muncă, și chiar a erorilor medicale, imediat după schimbarea ceasului. Un studiu al Mayo Clinic a descoperit o creștere cu 19% a incidentelor legate de siguranță în săptămâna de după mutarea ceasurilor înainte.
• Eficiență energetică discutabilă: Deși ora de vară a fost inventată pentru a economisi energie, realitatea e diferită. În Arizona, spre exemplu, oamenii foloseau mai mult aer condiționat seara, ceea ce creștea factura la curent.

Cum afectează lumina de dimineață și cea de seară organismul

Schimbarea orei nu e doar o joacă, cu ceasul, e o bombă pentru ritmul natural al corpului. Când ceasurile sunt date înainte primăvara, lumina dimineții, motorul nostru biologic, ajunge prea târziu. Rezultatul? Corpul se trezește în întuneric, fără semnalul natural care îi spune: „Acum e timpul să te trezești!”.

Efecte concrete:

1. Hormonii de trezire dorm și ei: Cortizolul, hormonul care ne dă energie dimineața, nu se activează la timp. Primele ore ale zilei devin obositoare și lente.
2. Creierul e în ceață: Neurotransmițătorii esențiali pentru stare de spirit și concentrare – serotonina și dopamina – nu sunt stimulați corespunzător, crescând riscul de oboseală, iritabilitate și depresie.
3. Somnul e dat peste cap: Lumina suplimentară seara întârzie secreția de melatonină, hormonul care pregătește corpul pentru odihnă. Drept urmare, adormi mai târziu și dormi mai puțin.

Practic, schimbarea orei transformă dimineața într-un teren minat: corpul și creierul sunt confuzi, hormonii nu mai funcționează corect, iar energia și dispoziția scad dramatic.

De aceea, experții recomandă ceea ce fac deja zeci de țări care au renunțat la schimbarea orei: să păstrezi o oră standard permanentă, pentru ca lumina naturală să-ți alimenteze corect ritmul biologic, zi după zi.

Turcia – exemplul de succes al orei permanente

În 2016, Ankara a făcut mutarea curajoasă: ora permanentă. Autoritățile au raportat avantaje clare: beneficii economice și sociale – mai multă lumină după muncă, activități economice mai bine sincronizate cu restul lumii, economie mai stabilă, viață socială mai activă și reducerea riscurilor asociate cu schimbările de oră.

Europa – între promisiuni și stagnare în schimbarea orei

În 2018, Comisia Europeană a propus eliminarea schimbării ceasurilor. Bruxelles-ul anunța cu surle și trâmbițe sfârșitul schimbării orei. Parlamentul European a votat în favoarea acestei măsuri, dar decizia finală depinde de consensul Consiliului European, pentru că statele UE nu s-au pus de acord. În România, schimbarea orei continuă fără un plan clar de renunțare.

SUA – o dezbatere care continuă despre ora de vară și ora de iarnă

Donald Trump a numit ora de vară „incomodă și costisitoare”, iar senatorul Marco Rubio a propus proiectul „Sunshine Protection Act”, care ar fi trebuit să elimine schimbarea orei. Însă inițiativa stagnează și acolo, în timp ce experții continuă să atragă atenția: prelungirea luminii de seară poate fi dăunătoare, mai ales dimineața, când corpul tău are nevoie de lumină naturală pentru a regla secreția hormonilor și neurotransmițătorilor esențiali.

Ce urmează în lume după renunțarea la schimbarea orei

Pe măsură ce dovezile privind efectele nocive asupra somnului, sănătății și siguranței se acumulează, tot mai multe țări ar putea urma exemplul Turciei și Arizonei. Din ce în ce mai mulți experți cer renunțarea definitivă la „jet lag-ul social” impus de ceas. Academia Americană de Medicină a Somnului pledează pentru ora standard permanentă: mai sănătoasă, mai sigură, mai logică – o decizie care ar putea salva vieți, reduce accidente și proteja sănătatea publică.

Până atunci, lumea rămâne împărțită: unii dorm liniștiți, alții continuă să se trezească atât cu ceasul cât și cu ritmul biologic dat peste cap.