Tensiunea arterială: De ce crește cu vârsta și când e momentul să consultați medicul
Tensiunea arterială se schimbă pe măsură ce înaintăm în vârstă. Foto arhivă
Tensiunea arterială (TA) măsoară forța cu care sângele împinge pereții vaselor de sânge. Este exprimată prin două valori: tensiunea sistolică (prima cifră), care indică presiunea în timpul contracției inimii, și tensiunea diastolică (a doua cifră), care reprezintă presiunea dintre bătăi. Pentru majoritatea adulților, o tensiune sub 120/80 mmHg este considerată optimă.
Pe măsură ce corpul îmbătrânește, structura vaselor de sânge se modifică. Arterele devin mai rigide și mai puțin elastice, ceea ce solicită inima să depună un efort crescut pentru a pompa sângele. Această rigidizare determină o creștere naturală a tensiunii, în special a celei sistolice. De aceea, valorile medii ale tensiunii tind să se mărească odată cu înaintarea în vârstă, chiar dacă pragurile de diagnostic pentru hipertensiune rămân aceleași la adulți.
Orientativ, iată câteva valori medii frecvent întâlnite pe grupe de vârstă:
- Între 20 și 35 de ani: aproximativ 110-116/70-73 mmHg
- Între 36 și 45 de ani: aproximativ 112-117/73-75 mmHg
- Între 46 și 55 de ani: aproximativ 122-124/74-79 mmHg
- Între 56 și 65 de ani: aproximativ 130-133/77-79 mmHg
La persoanele cu vârsta peste 65 de ani, tensiunea, în special cea sistolică, poate continua să crească din cauza rigidizării arteriale. O valoare mai mare la această categorie de vârstă nu trebuie interpretată automat ca o urgență, ci impune o monitorizare atentă.
Când tensiunea devine o problemă de sănătate și ce riscuri implică
Conform ghidurilor medicale, o tensiune arterială de 130/80 mmHg sau mai mare este clasificată drept hipertensiune arterială. Pe de altă parte, o tensiune sub 90/60 mmHg poate semnala hipotensiune, mai ales dacă este însoțită de simptome precum amețeli, leșin sau senzație de slăbiciune, conform American Heart Association .
Hipertensiunea este adesea denumită „ucigașul tăcut”, deoarece poate progresa fără simptome evidente timp de ani. Însă, presiunea arterială crescută și netratată pune o presiune constantă asupra vaselor de sânge și organelor vitale, putând afecta inima, creierul, rinichii și ochii. Printre complicațiile grave se numără:
- infarctul miocardic;
- accidentul vascular cerebral;
- insuficiența cardiacă;
- boala cronică de rinichi;
- probleme de vedere;
- afectarea cognitivă.
Factori care influențează tensiunea arterială pe lângă vârstă
Vârsta este un factor major în modificarea tensiunii arteriale, dar nu este singurul. Alți factori contribuie semnificativ la creșterea acesteia. De exemplu, după menopauză, scăderea nivelului de estrogen poate favoriza hipertensiunea la femei, deoarece acești hormoni joacă un rol în menținerea elasticității vaselor de sânge.
Pe lângă modificările structurale legate de vârstă, procesul de îmbătrânire poate afecta și modul în care rinichii reglează echilibrul de sare și apă din corp, un mecanism ce influențează direct tensiunea arterială. De asemenea, odată cu vârsta cresc șansele apariției unor afecțiuni precum diabetul, bolile renale sau acumularea de colesterol pe pereții arterelor, toate acestea putând influența negativ tensiunea.
Stilul de viață joacă un rol esențial. O alimentație bogată în sare, grăsimi saturate și zaharuri procesate poate duce la retenția de apă și creșterea volumului sanguin, mărind presiunea asupra vaselor. Consumul excesiv de alcool, lipsa activității fizice și excesul de greutate sunt, de asemenea, factori de risc recunoscuți.
Stresul cronic contribuie la eliberarea de hormoni care cresc temporar tensiunea arterială. Pe termen lung, stresul poate favoriza adoptarea unor obiceiuri nesănătoase care amplifică riscul cardiovascular, potrivit Mayo Clinic .
Cum să-ți măsori corect tensiunea acasă și când să mergi la medic
Măsurarea corectă a tensiunii arteriale acasă este vitală, mai ales pentru persoanele cu factori de risc sau cu un diagnostic existent de hipertensiune. O singură citire nu este suficientă pentru o evaluare completă, deoarece tensiunea poate fluctua în funcție de ora zilei, starea emoțională, efortul fizic recent sau consumul de cafea.
Pentru a obține rezultate precise, se recomandă să vă odihniți cel puțin cinci minute înainte de măsurătoare. Asigurați-vă că spatele este sprijinit, picioarele sunt pe podea, iar brațul este poziționat la nivelul inimii. Evitați fumatul, cafeaua și efortul fizic cu aproximativ 30 de minute înainte. Pentru o acuratețe sporită, medicii sugerează efectuarea a două măsurători consecutive, la o distanță de câteva minute între ele.
Nu orice valoare crescută ocazional indică hipertensiune, dar dacă tensiunea este frecvent peste limitele recomandate, o evaluare medicală este indispensabilă. Solicitați de urgență asistență medicală dacă apar simptome precum durere în piept, dificultăți de respirație, amețeli severe, leșin, tulburări de vedere, slăbiciune bruscă sau amorțeală.
Pentru persoanele în vârstă, obiectivul tratamentului nu este neapărat atingerea unor valori identice cu cele ale unui adult tânăr, ci menținerea tensiunii într-un interval sigur și stabil, adaptat stării generale de sănătate și recomandărilor personalizate ale medicului. Monitorizarea constantă și interpretarea valorilor în contextul întregii istorii medicale sunt esențiale.
Explorează subiectele:
