Tensiuni la Abu Dhabi: emisarii lui Trump pleacă direct la Putin și Zelenski
Kushner și Witkoff urmează să se întâlnească cu Putin și Zelenski Foto: X
Reuniunea trilaterală desfășurată miercuri, 11 noiembrie, la Abu Dhabi, a reprezentat a doua și ultima zi a negocierilor dintre delegațiile Washingtonului, Kievului și Moscovei. Conform presei din Rusia, dialogul s-a încheiat în mai puțin de două ore. Deși agenția rusă TASS informase anterior că reprezentanții Moscovei vor susține o declarație la finalul întrevederii, conținutul mesajului pe care aceștia intenționau să îl transmită rămânea neclar.
Înainte de startul discuțiilor, Rustem Umerov, liderul delegației ucrainene, a transmis un mesaj scurt pe Telegram – „Lucrăm” –, precizând că formatul trilateral va fi urmat de consultări separate între oficialii de la Kiev și partenerii lor europeni. Dacă în prima zi negocierile s-au concentrat pe un eventual schimb de prizonieri și pe garanțiile de securitate destinate Ucrainei, agenda zilei de miercuri a fost rezervată disputelor teritoriale, potrivit informațiilor publicate de Politico.
La finalul întâlnirii din Emiratele Arabe Unite, emisarul american Jared Kushner a caracterizat discuțiile drept „foarte consistente, deși destul de tensionate”. Acesta a subliniat, conform The Guardian, dificultatea dialogului după o perioadă atât de lungă de ostilități: „Nu există încredere între părți, iar acest lucru este de așteptat după un asemenea conflict”.
Turneu diplomatic pe axa Moscova – Dublin
Pentru a debloca subiectele rămase în dispută la Abu Dhabi, Jared Kushner și Steve Witkoff, emisarii președintelui american Donald Trump, se vor deplasa joi, 12 noiembrie, la Moscova, pentru o întrevedere cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. Kushner și-a exprimat speranța că această vizită va permite parafarea unor acorduri privind asistența umanitară, dar și organizarea celui mai mare schimb de prizonieri realizat până în prezent.
Ulterior, cei doi reprezentanți ai Washingtonului vor zbura spre Dublin, unde se vor întâlni cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, prezent în capitala Irlandei pentru summitul Comunității Politice Europene, alături de alți lideri ai continentului. Potrivit lui Kushner, dialogul cu Zelenski va avea ca punct de plecare concluziile discuțiilor de la Moscova și va aprofunda anumite propuneri avansate deja în cadrul negocierilor din Emiratele Arabe Unite.
Disputa privind implicarea Europei la masa negocierilor
Unul dintre obiectivele urmărite de Statele Unite este transformarea actualului format de discuții într-unul multilateral, prin cooptarea directă a statelor europene, inițiativă pentru care Kushner speră să obțină și acordul lui Vladimir Putin. Potrivit The Washington Post, emisarul american analizează chiar posibilitatea creării unui cadru de dialog între Rusia și Europa pe tema arhitecturii de securitate post-război, după modelul fostului Consiliu NATO-Rusia. Deși liderii europeni s-ar arăta, în principiu, deschiși unei asemenea idei, ei condiționează orice discuție de instituirea prealabilă a unui armistițiu în războiul declanșat de Moscova. Totuși, publicația The Economist avertizează că o simplă adaptare a vechiului format NATO-Rusia ar putea să nu satisfacă pretențiile lui Putin și ambiția Kremlinului de a-și asigura o poziție dominantă în Europa de Est.
De altfel, Moscova privește cu reticență cooptarea europenilor. Vladimir Medinski, șeful delegației ruse la Abu Dhabi, a adoptat o atitudine rezervată, argumentând că nu este clar ce s-ar putea discuta cu țările europene, atâta timp cât acestea nu au înaintat propuneri concrete. În viziunea lui Medinski, actualul sistem de securitate al continentului „funcționează foarte prost”, motiv pentru care dezbaterile ar trebui să vizeze mai degrabă viitorul securității europene după încheierea conflictului din Ucraina.
Pe de altă parte, președintele Volodimir Zelenski insistă nu doar pe prezența Europei la masa tratativelor, ci și pe necesitatea ca Washingtonul, Kievul și capitalele europene să își armonizeze o poziție diplomatică comună. Liderul ucrainean a solicitat statelor europene să își desemneze reprezentanții până la finalul lunii noiembrie. Până în acest moment, premierul danez Mette Frederiksen a declinat propunerea de a-și asuma acest rol, deși se număra printre potențialii candidați, alături de șefii de guvern din Italia, Finlanda, Cehia și Norvegia. Între timp, Financial Times notează că SUA și Ucraina văd în grupul E3 – alcătuit din Marea Britanie, Franța și Germania – cea mai adecvată formulă de reprezentare a Europei la negocierile de pace.
La reuniunea de la Abu Dhabi, prezența europeană a fost doar una indirectă, asigurată printr-o echipă care a purtat consultări în paralel cu negocierile trilaterale. Din acest grup au făcut parte consilieri pentru securitate națională din Franța, Germania, Italia și Marea Britanie, alături de oficiali ai NATO, ai Comisiei Europene și ai Consiliului European.
Avertisment de la Tallinn: „O operațiune diplomatică specială exclusiv rusească”
Demersurile de la Abu Dhabi sunt privite însă cu mult scepticism în Estonia. Marko Mihkelson, președintele Comisiei pentru Afaceri Externe din legislativul de la Tallinn, susține că întâlnirile din Emiratele Arabe Unite nu pot fi catalogate drept negocieri de pace, întrucât Moscova nu ar avea nicio intenție de a opri războiul, ci s-ar folosi de canalul diplomatic doar pentru a-și atinge propriile scopuri: obținerea de concesii din partea Kievului și modificarea arhitecturii de securitate a Europei.
„Consider că este o operațiune diplomatică specială exclusiv rusească. Rusia a început-o imediat după ce Donald Trump a devenit președintele SUA și a promis că va încheia războiul în 24 de ore. În curând se vor împlini 24 de luni, iar Rusia continuă să ridice miza”, a punctat parlamentarul estonian.
În opinia lui Mihkelson, cel mai important rezultat pe care l-ar putea produce aceste discuții ar fi repatrierea prizonierilor ucraineni aflați în Rusia. Oficialul consideră că statele europene ar trebui să fie mai puțin preocupate de numirea unui emisar la negocieri și să se concentreze pe intensificarea presiunii asupra Kremlinului și pe creșterea ajutorului militar destinat Kievului. „Cel mai bun reprezentant al Europei, cel mai bun negociator, este armata ucraineană”, a conchis Marko Mihkelson, citat de postul public estonian ERR.
Explorează subiectele:
