Tranziţia zonelor miniere afectate de eliminarea treptată a cărbunelui ar costa România 700 de milioane de euro (studiu)

Tranziţia zonelor miniere afectate de eliminarea treptată a cărbunelui ar costa România 700 de milioane de euro (studiu)

România are nevoie de 700 de milioane euro pentru tranziţia zonelor miniere afectate de eliminarea treptată a cărbunelui din sistemul energetic până în anul 2030, iar investiţiile pot fi obţinute din bugetul alocat Mecanismului de Tranziţie Justă şi din care ţara noastră ar putea atrage 757 milioane de euro, reiese dintr-un studiu coordonat de reţeaua de think-tank SE3T.net, la care a contribuit Energy Policy Group (EPG) şi Bankwatch România.

Potrivit sursei citate, întârzierea unui plan de eliminare treptată a cărbunelui va duce, în cazul României, la costuri mai mari cu 200 de milioane de euro/an, sub forma subvenţiilor acordate pentru termocentralele ineficiente, care se resimt în buzunarul cetăţenilor.

"În schimb, statul român poate investi aceste sume în energie regenerabilă, eficienţă energetică şi protejarea consumatorilor vulnerabili, investiţii ce ar crea mai departe venituri şi ar susţine tranziţia energetică. România poate reduce treptat utilizarea cărbunelui fără a pune în pericol securitatea energetică, având în vedere utilizarea deja scăzută a lignitului. În ultimii ani, termocentralele pe cărbune au fost folosite la o capacitate de puţin peste 10 procente, iar până în 2025, rata de utilizare este preconizată să ajungă la doar 4-5%. În general, un grup pe cărbune nu poate opera profitabil la factori de utilizare de sub 50%. Factorii de decizie trebuie să planifice eliminarea treptată a cărbunelui în baza unei strategii bine definite care ia în calcul impactul economic şi social", susţin realizatorii studiului.

Pe acest fond, 28.000 de locuri de muncă ar putea să dispară în România, dintre care 9.000 sunt lucrători din industrie, iar 19.000 locuri de muncă afectate indirect, se scrie în studiul citat.

"Valea Jiului şi judeţul Gorj sunt regiunile care vor fi afectate de eliminarea cărbunelui, însă potenţialul de redezvoltare a zonelor este imens şi divers, în domenii precum agricultură, turism, construcţii şi mobilier, industria textilă, alimentară sau producţia de componente electronice. În plus, creşterea unităţilor de energie regenerabilă în zonă şi proiectele de eficienţă energetică vor crea noi locuri de muncă şi pot transforma zona într-un lider în acest domeniu", explică Alexandru Mustaţă, coordonator de campanii Bankwatch România.

Datele incluse în cercetarea de specialitate arată că Bulgaria, România şi Grecia produc, în prezent, 9% din electricitatea pe bază de lignit din întreaga Uniune Europeană (UE). "Acest procent poate creşte în următorii ani, dacă ritmul de eliminare a cărbunelui rămâne la fel de lent, pe măsură ce restul ţărilor îşi modernizează sistemele energetice. Bulgaria şi România nu au setat încă o dată pentru eliminarea treptată a lignitului, în timp ce Grecia a stabilit anul 2028", se menţionează în document.

Principala concluzie a studiului evidenţiază faptul că România trebuie să dezvolte şi să implementeze o strategie de eliminare a cărbunelui, care ar trebui să includă un calendar pentru închiderea minelor şi retragerea termocentralelor, precum şi instalarea noilor capacităţi regenerabile, dar şi alte măsuri necesare pentru susţinerea sistemului energetic.

Studiul a analizat diverse scenarii de eliminare a lignitului din sistemul energetic pentru România, Bulgaria şi Grecia cu 2, 4, 6, respectiv 8 ani mai devreme decât în scenariul de referinţă (REF), respectiv faţă de termenele avute în vedere în prezent de către autorităţi. În cadrul cercetării, au fost luate în calcul evoluţia proiectată a preţului certificatelor ETS, impactul asupra preţului energiei electrice şi investiţiile planificate în capacităţi de generare şi au fost calculate profitabilitatea companiilor de cărbune, impactul de preţ asupra consumatorilor finali şi nivelul de capacitate al surselor de energie regenerabilă.

Energy Policy Group (EPG) este un think tank independent, nonprofit, fondat în anul 2014, cu sediul în Bucureşti. EPG activează în domeniul politicilor energetice şi climatice şi îşi propune să ofere publicului interesat informaţii şi analize bazate pe dovezi privind politica publică, pieţele energetice şi planificarea strategică. EPG a făcut parte din mai multe proiecte internaţionale de cercetare privind pieţele şi strategia energetică din România şi Europa de Sud-Est.

Bankwatch România, asociaţie înfiinţată în anul 2012, are ca domeniu principal de activitate reducerea poluării în sectorul energetic, cu accent pe reducerea utilizării combustibililor fosili. AGERPRES

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 Așa arată podul care va lega Ardealul de Oltenia

2 Noi stenograme despre avocata Cămătarilor / L-a apărat și pe Fluturică, un interlop care a bătut o victimă cu pl…

3 Criza energetică europeană se va înrăutăți în această iarnă. Consumatorii ar putea fi rugați să consume mai pu…

4 VIDEO Trei români beți au devastat un bar în Italia, i-au bătut pe angajați și pe proprietar

5 Avertisment / „Varianta Omicron are 50 de mutaţii şi se răspândeşte cu rapiditate”