Trump amenință infrastructura Iranului; ONU: Atacarea civililor e crimă de război
Într-o declarație recentă acordată postului Fox News, președintele SUA, Donald Trump, a transmis un ultimatum categoric Iranului: dacă nu revine la masa discuțiilor diplomatice, Statele Unite vor iniția, începând de săptămâna viitoare, bombardamente asupra infrastructurii civile iraniene. Această amenințare vine într-un moment de tensiune maximă, cele două națiuni fiind angajate în confruntări armate și schimburi de focuri pentru a patra zi consecutiv.
Președintele SUA, Donald Trump amenință că va lovi infrastructura civilă iraniană/FOTO:AFP
„Săptămâna viitoare va fi extrem de dificil pentru ei”, a declarat Trump în interviu. El a subliniat consecințele în cazul refuzului Teheranului: „Le vom scoate din funcțiune toate centralele electrice. Le vom distruge toate podurile, dacă nu revin la masa negocierilor.” Președintele american a adăugat că, deși va păstra țintele energetice pentru „sfârșit”, în cele din urmă, „le vom lovi și pe acestea”. Conform Casei Albe, negociatorii americani au avertizat direct omologii iranieni că este imperativ „să încheie un acord, altfel nu vor mai rămâne cu nimic”.
Avertismente privind crimele de război
Aceasta nu este prima dată când Washingtonul recurge la o retorică de acest tip. Amenințări similare la adresa infrastructurii civile iraniene au fost formulate de Donald Trump și în luna aprilie. Ca răspuns la acele declarații, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk, a reacționat ferm, amintind că „conform dreptului internațional, atacarea deliberată a civililor și a infrastructurii civile constituie o crimă de război”. Convențiile de la Geneva din 1949 interzic explicit vizarea obiectivelor esențiale pentru supraviețuirea populației civile.
Escaladarea militară în Golf
Amenințările recente survin pe fondul unei ample operațiuni militare. La doar câteva ore după ce Trump anunțase că o propusă taxă de tranzit de 20% pentru navele de mărfuri din Strâmtoarea Ormuz va fi înlocuită cu „masive” acorduri comerciale și de investiții cu statele din Golf, aviația americană a declanșat un val de atacuri de șapte ore asupra unor ținte din Iran. Concomitent, a fost reinstaurată blocada navală asupra porturilor iraniene.
Comandamentul Central al SUA (Centcom) a confirmat că au fost vizate „zeci” de ținte militare iraniene situate în proximitatea Strâmtorii Ormuz. Scopul operațiunii, conform Centcom, este „degradarea capacității Iranului de a amenința navigația comercială și echipajele civile”.
Reacția Teheranului și atacurile cu drone
Teheranul a replicat prin lansarea de rachete și drone asupra unor baze utilizate de forțele americane în Iordania, Kuweit și Bahrain, informație confirmată de televiziunea de stat iraniană IRIB. Armata din Kuweit a anunțat interceptarea unor drone de atac iraniene de către sistemele sale de apărare aeriană, în timp ce în Bahrain, ministerul de Interne a activat sirenele de alarmă, îndemnând populația să se adăpostească.
Statele Unite au acuzat Iranul de „țintirea intenționată a civililor” după ce șapte nave comerciale au fost atacate în regiune. Centcom a raportat că aceste agresiuni s-au soldat cu „aproape zece membri ai echipajelor morți, răniți sau dați dispăruți”, inclusiv un marinar indian ucis la bordul unui petrolier din Emiratele Arabe Unite. Ulterior, Gărzile Revoluționare din Iran (IRGC) au confirmat atacurile, susținând că navele vizate ignoraseră avertismentele și încercaseră să traverseze o zonă minată.
Dilema strategiei lui Trump în dosarul iranian
Inconsistența deciziilor de la Washington – unde propunerea privind taxa de tranzit a rezistat mai puțin de 24 de ore – semnalează dificultățile președintelui Trump în a găsi soluții neconvenționale pentru un impas geopolitic major. Abandonarea rapidă a ideii taxei, în favoarea unor promisiuni de „investiții masive” din partea monarhiilor din Golf, subliniază limitele strategiei americane într-un conflict care se întinde deja pe mai bine de patru luni. Un acord de înțelegere (MOU) semnat anterior, ce părea să ofere un cadru de negociere, este acum considerat „complet mort”.
Pentru Donald Trump, miza este complexă. Pe plan extern, o escaladare militară masivă riscă să blocheze integral Strâmtoarea Ormuz, o rută maritimă vitală pentru economia globală. Iranul, deși considerat militar mai slab, deține controlul geografic și are capacitatea de a perturba grav piețele energetice. Pe plan intern, Partidul Republican se teme că o nouă creștere a prețurilor la combustibili ar putea anula progresele recente înregistrate în lupta cu inflația, chiar înainte de alegerile parlamentare parțiale (midterms) din noiembrie.
În ciuda declarațiilor diplomaților iranieni, care subliniază că „presiunile economice și blocada” nu vor forța Teheranul să cedeze, Washingtonul pare blocat într-un război de uzură. Fără o cale clară de ieșire și cu spectrul unui nou „război nesfârșit” în Orientul Mijlociu, administrația Trump se confruntă cu o întrebare fundamentală: cine va da dovadă de mai multă răbdare – Iranul, sugrumat economic, sau SUA, presate de realitățile politice interne?
Explorează subiectele:
