Ucraina își extinde ofensiva maritimă: Marea Neagră, noul front al dronelor
Campania maritimă ucraineană, orchestrată prin atacuri coordonate cu drone, a intrat într-o nouă fază pe 15 iulie, extinzându-se din Marea Azov către Marea Neagră. Robert „Madyar” Brovdi, comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei, a anunțat că, în noaptea respectivă, 20 de nave rusești au fost ținta acestor operațiuni.
„Prima rundă a bătăliei maritime s-a încheiat. Acum e vorba de Marea Neagră”, a declarat Brovdi pe Telegram, confirmând trecerea la o nouă etapă a campaniei „MoLoChKa”. Această nouă misiune a fost lansată special pentru a marca Ziua Statalității Ucrainene. Potrivit declarațiilor sale, atacul din Marea Neagră a vizat 17 tancuri petroliere, alături de alte două nave petroliere și un remorcher.
Navele fantomă ale lui Putin, atacate de dronele ucrainene/FOTO:X
O ofensivă navală neobosită
Această nouă rundă de atacuri urmează unei campanii intense, desfășurate timp de aproape zece zile în Marea Azov, unde forțele ucrainene au lovit sistematic nave rusești. Până pe 14 iulie, Brovdi a raportat că un total de 116 nave au fost vizate în Marea Azov. Armata ucraineană subliniază că vasele lovite sunt esențiale pentru logistica militară a Rusiei, asigurând transportul de mărfuri și deservirea infrastructurii portuare.
Operațiunea „MoLoChKa” țintește atât nave militare, cât și comerciale rusești, inclusiv petroliere asociate cu așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei, nave de marfă uscată, feriboturi și remorchere. Acestea operează de-a lungul coridoarelor maritime cheie ale Moscovei.
De ce Marea Azov este un obiectiv strategic
Marea Azov reprezintă un culoar maritim de importanță strategică majoră pentru Rusia, legând sudul țării de Marea Neagră prin Strâmtoarea Kerci și, mai departe, de bazinul Caspic prin Canalul Volga-Don. Această rută este vitală pentru exporturile de țiței, cereale, oțel și alte mărfuri către piețele internaționale. În plus, pe aici se realizează aprovizionarea trupelor rusești din sudul Ucrainei ocupate, inclusiv din Crimeea.
Potrivit lui Anton Zemliani, analist la Centrul Ucrainean pentru Securitate și Cooperare, atacurile din Marea Azov fac parte dintr-o strategie amplă de perturbare a rețelei logistice a Crimeei. Anterior, feriboturile feroviare și de transport care deservesc peninsula au fost avariate, iar instalațiile de depozitare a combustibilului au fost lovite. Navele comerciale sunt vizate din ce în ce mai mult, fie ancorate în afara porturilor Crimeei, fie înainte de a traversa Strâmtoarea Kerci.
„Drept urmare, aprovizionarea cu combustibil a peninsulei a devenit mai dificilă, afectând nu doar activitatea economică, ci și operațiunile militare.” Anton Zemliani
Strategul ucrainean a explicat că flota de petroliere de dimensiuni mici și medii, cu o lungime de circa 140 de metri, reprezintă un obiectiv central. Acestea transportă țițeiul rusesc prin Canalul Volga-Don și prin Marea Azov către petrolierele mari ancorate în larg, în Marea Neagră. Întrucât multe porturi rusești sunt prea puțin adânci pentru vasele mari, țițeiul trebuie transbordat pe aceste nave mai mici – un singur petrolier oceanic se încarcă, de regulă, de la 12-15 astfel de nave-navetă. Prin blocarea acestei verigi logistice, Ucraina speră să paralizeze exporturile petroliere rusești pe această rută. Remorcherele și feriboturile, de asemenea vizate, sunt vitale pentru manevrarea vaselor mari, asistarea celor avariate și asigurarea legăturii dintre Crimeea ocupată și restul Rusiei.
Impactul campaniei
Primele indicii sugerează că această campanie are deja un impact semnificativ asupra traficului maritim rusesc, conform datelor de transport și analiștilor. Pe 10 iulie, agenția Reuters a relatat că Rusia a suspendat temporar navigația pe Canalul Don-Azov, ca o consecință directă a atacurilor. Experții estimează că aproximativ un sfert din exporturile rusești de grâu tranzitează în mod normal Marea Azov înainte de a ajunge în Marea Neagră.
Deși verificarea independentă a rezultatelor este dificilă, datele despre traficul naval par să confirme un impact real. George Barros, coordonator al secțiunii Rusia-Ucraina în cadrul Institutului pentru Studiul Războiului, a analizat datele AIS (sistemul automat de identificare a navelor) și a constatat o scădere de aproximativ 55% a numărului de nave care își transmiteau poziția între 30 iunie și 11 iulie. De asemenea, navele rămase active tind să se grupeze mai aproape de coastă și de porturi, evitând apele deschise ale Mării Azov.
Barros a atras atenția asupra limitelor datelor AIS, explicând că semnalele pot fi bruiate electronic, falsificate sau pur și simplu oprite de echipaje pentru a evita detectarea, în ciuda reglementărilor internaționale. Totuși, "a dispărea" de pe radar oferă o protecție limitată, deoarece imaginile satelitare cu radar cu apertură sintetică (SAR) – inclusiv cele comerciale, folosite și de Ucraina – pot depista navele chiar și fără semnal AIS. Într-o mare relativ mică precum Azovul, găsirea vaselor rămâne o sarcină ușoară pentru cei care le caută. Singura contramăsură vizibilă până acum pare să fie reducerea drastică a volumului de trafic naval.
Zemliani rămâne precaut în privința concluziilor pe termen lung, dar apreciază că, dacă ritmul actual al atacurilor se menține, capacitatea de transport maritim a Rusiei ar putea scădea treptat, pe măsură ce tot mai multe nave avariate vor fi nevoite să intre în reparații îndelungate.
Explorează subiectele:
