ULTIMA ORĂ Revoluţie în sistemul de pensii/Se schimbă modul de calcul/Legea iniţiată de PSD va fi retrasă
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă prevede, pe lângă investiţii, şi o serie de reforme structurale, printre care şi cea a întregului sistem de pensii - inclusiv retragerea legii pensiilor iniţiată de PSD.
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), care urmează să fie discutat şi eventual aprobat de Comisia Europeană conţine câteva aspecte mai puţin cunoscute românilor. Un draft privind reformele luate în calcul de Executiv, apărut în spaţiul public la mai puţin de două săptămâni de când premierul Florin Cîţu anunţa care sunt angajamentele asumate de România în faţa oficialilor de la Bruxelles, prevede (dincolo de investiţiile planificate de România) şi o serie de modificări extrem de importante pentru români, respectiv reformarea sistemului de pensii.
Principalele aspecte ale acestei reforme sunt prezentate succint de Claudiu Vuţă, analist economic şi membru al Asociaţiei Analiştilor Financiar Bancari (AAFBR) pentru project-e.ro.
Potrivit acestuia, reforma pensiilor, care va fi asumată prin PNRR, elimină în totalitate prevederile Legii nr. 127/2019 (Legea pensiilor concepută de pe-atunci ministrul Muncii Olguţa Vasilescu), inclusiv cele legate de modificarea perioadei contributive de 25 de ani.
Un alt punct extrem de important priveşte menţinerea cheltuielilor cu pensiile la un nivel similar celui din prezent, ceea ce ar putea fi tradus printr-o îngheţare a pensiilor, având în vedere că nu sunt prevăzute creşteri ad-hoc ale pensiilor pe termen scurt şi mediu.
Acelaşi draft prevede creşteri ţintite pentru beneficiarii de pensii minime, pentru a le permite să treacă peste pragul sărăciei, dar şi „introducerea de noi stimulente fiscale pentru a prelungi viaţa profesională dincolo de vârsta normală de pensionare”.
Alte angajamente sunt legate de pensiile speciale, care vor fi „simplificate în măsura în care o permite Constituţia”, dar şi „introducerea unui nou sistem bazat pe o formulă de calcul stabilă şi o indexare automată a pensiilor, în timp ce indicele de corecţie este eliminat”.
Se elimină posibilitatea de pensionare anticipată
Legea pensiilor iniţiată de PSD în 2019, care ar urma să intre în vigoare în integralitatea sa în toamna acestui an, prevedea eliminarea pensiei anticipate parţiale şi păstrarea penalităţii de până la 30% care se aplica acesteia pentru pensionarea anticipată, care putea fi cerută cu 5 ani înaintea împlinirii vârstei de pensionare. Prin reforma pensiilor asumată prin PNRR, guvernul actual propune „eliminarea pensiei anticipate”, ceea ce înseamnă că majoritatea angajaţilor vor rămâne în câmpul muncii până la împlinirea vârstei standard de pensionare.
Referitor la acest aspect – vârsta de pensionare – reforma pensiilor propusă prin PNRR prevede şi „corelarea vârstei de pensionare atât la bărbaţi cât şi la femei cu speranţa de viaţă până în 2035”, lucru care cel puţin deocamdată este opţional, femeile urmând să iasă la pensie (în 2030) la 63 de ani, dacă nu solicită ieşirea la pensie la 65 de ani, la fel ca bărbaţii.
Analist: Majorarea vârstei de pensionare, un furt legalizat
Analistul economic Claudiu Vuţă consideră că majorarea vârstei de pensionare (prin corelarea vârstei de pensionare cu speranţa de viaţă, care în România este de 72 de ani la bărbaţi şi 79 de ani la femei sau o medie de 75 de ani), este un „furt legalizat”.
„Majorarea vârstei de pensionare, asumată prin PNRR este o palmă dată oamenilor care au muncit o viaţă, au plătit CAS şi nu au beneficiat de legi speciale. În cazul în care majorarea vârstei de pensionare va deveni realitate vom asista la un furt legalizat (...) pentru că în 35 de ani plătim sute de mii de lei la buget şi apoi beneficiem de nişte pensii mici, care nu pot asigura un trai decent.
Şi din neant a apărut „soluţia”, majorarea vârstei de pensionare. Printre câştigătorii acestei decizii sunt: bugetul de stat, care va încasa bani de la angajaţi pentru o perioadă mai lungă de timp, fondurile de pensii Pilon 2, din acelaşi motiv şi piaţa de capital. Pierzătorii sunt angajaţii”, consideră analistul financiar-bancar.
Sindicat: Pensiile vor scădea
La rândul său, liderul Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin, şi-a exprimat nemulţumirea privind modificările ce vor fi aduse Legii pensiilor, spunând că de fapt pensiile vor scădea în urma eliminării indicelui de corecţie.
„Aşadar, noua formulă va elimina încă ceva: indicele de corecţie. Acel indice de corecţie este 50% din creşterea reală a salariului mediu pe economie, care înseamnă ceva în plus la creşterea anuală a pensiilor”, a spus Dumitru Costin.
Florin Cîţu: Reforma pensiilor va fi făcută în perioada următoare
În urmă cu mai puţin de două săptămâni, după şedinţa de Guvern, premierul Florin Cîţu anunţa că miniştrii vor lucra 24 de ore din 24 la reformele cuprinse în PNRR.
„Printre reformele la care ne-am angajat se numără reforma pensiilor, dar şi reforma fiscală. Am vorbit de asemenea şi despre reforma salarizării, care va ţine cont de criteriile de performanţă, dar şi reforma administraţiei publice, implementarea Băncii Naţionale de Dezvoltare. Reforma pensiilor va fi făcută în perioada următoare şi are rolul de a asigura sustenabilitatea pensiilor din România”, spunea atunci premierul.
Ce prevede actuala lege a pensiilor:
• Vârsta standard de pensionare pentru femei este de 61 de ani şi va creşte treptat până la 63 de ani până în luna ianuarie 2030.
• Pentru bărbaţi, vârsta standard de pensionare este de 65 de ani.
• Stagiul minim de cotizare este de 15 ani atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.
• Stagiul complet de cotizare pentru femei este de 31 de ani şi va creşte treptat până la 35 de ani până în luna ianuarie 2030.
• Stagiul complet de cotizare pentru bărbaţi este de 35 de ani.
• Atât femeile, cât şi bărbaţii pot ieşi la pensie anticipat, cu 5 ani îanintea împlinirii vârstei de pensionare
• Pensia este indexată anual cu rata anuală a inflaţiei, plus un indice de corecţie.
Ce prevede reforma pensiilor asumată prin PNRR:
• Prevederile Legii nr. 127/2019 (noua lege a pensiilor, iniţiată de PSD) sunt retrase, inclusiv cele legate de modificarea perioadei contributive de 25 de ani.
• Cheltuielile cu pensiile menţinute la niveluri similare – nu sunt prevăzute creşteri ad-hoc ale pensiilor pe termen scurt şi mediu.
• Creşteri ţintite pentru beneficiarii de pensii minime pentru a le permite să treacă peste pragul sărăciei.
• Introducerea de noi stimulente fiscale pentru a prelungi viaţa profesională dincolo de vârsta normală de pensionare.
• Pensiile speciale sunt simplificate în măsura în care o permite Constituţia.
• Introducerea unui nou sistem bazat pe o formulă de calcul stabilă şi o indexare automată a pensiilor, în timp ce indicele de corecţie este eliminat.
• Se elimină pensionarea anticipată.
• Digitalizarea tuturor dosarelor de pensii fără creşterea pensiei medii (în afară de modificările privindu-i pe beneficiarii de pensii minime).
• Corelarea vârstei de pensionare atât la bărbaţi cât şi la femei cu speranţa de viaţă până în 2035.
• Sustenabilitate îmbunătăţită pentru Pilonul 2, revenind la unele dintre prevederile anterioare, digitalizând sistemul şi permiţând o alocare mai diversificată a activelor pentru a creşte investiţiile pe piaţa locală
SURSA: Adevărul
