Ultimatum în Sănătate: sindicaliștii resping planul lui Alexandru Rogobete și cer salarii mărite
Solidaritatea Sanitară cere creșteri salariale sau renegocierea Legii salarizării unitare Foto: Inquam
Federația „Solidaritatea Sanitară” solicită în mod imperativ reluarea discuțiilor pentru noua Lege a salarizării până la finele acestui an. În cazul în care reforma va fi din nou tergiversată, sindicaliștii condiționează orice amânare de acordarea unor majorări salariale începând cu data de 1 ianuarie 2027. Argumentul principal al angajaților din sistemul sanitar îl reprezintă inflația, care a diminuat puterea de cumpărare cu 16% de la momentul ultimei măriri salariale, aplicată în luna iunie 2024.
„Și nouă ne este greu să mai înțelegem cum vor să realizeze salarizarea, dar până la urmă nu mă pot substitui restului opiniei lor. Însă ceea ce eu pot spune este că ne dorim să participăm cât de curând posibil la renegocierea Legii salarizării. De asemenea, nu vom accepta ca Legea salarizării să fie împinsă pentru la anul fără ca, de la 1 ianuarie, muncitorii din domeniul medical să nu aibă parte de creșteri salariale. Iunie 2024 este ultima lună în care salariații din sănătate au primit o majorare salarială, adică acum 2 ani și jumătate. De atunci, puterea de cumpărare s-a erodat cu 16%, prin considerentul inflației.” — Gabriel Predica, prim-vicepreședinte și purtător de cuvânt al Federației „Solidaritatea Sanitară” din România
Soluțiile ministrului Alexandru Rogobete, desființate de sindicate
Pe lângă blocajul legat de legea salarizării, un alt punct major de fricțiune îl reprezintă modul în care conducerea Ministerului Sănătății încearcă să gestioneze criza gărzilor. Recent, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a avansat ideea unei regândiri a sistemului, promițând că medicii rezidenți din primii trei ani ar putea primi bani pentru gărzi, iar medicii ar urma să beneficieze de o creștere de 25%, calculată în funcție de numărul de gărzi efectuate.
Această abordare a oficialului este însă aspru criticată de liderii sindicali. Gabriel Predica califică majorarea progresivă de 25% pentru gărzile suplimentare drept „total inacceptabilă” și insuficientă, subliniind că promisiunile politice ignoră realitatea financiară a medicilor, ale căror gărzi nici măcar nu sunt remunerate la nivelul tarifului pentru norma de bază.
„Plata gărzilor este mult mai complexă decât lasă politicienii să se înțeleagă în spațiul public. Plata pentru garda obligatorie este diferită de plata pentru garda suplimentară. Medicul are obligația de a face o gardă în contractul său individual principal, iar celelalte gărzi le face pe baza unui contract separat. Dacă ministrul Sănătății s-a referit la aceste gărzi suplimentare, o creștere de 25% este insuficientă. Această creștere nu acoperă pierderea pe care medicul o are astăzi, pentru că garda nu este plătită la tariful normei de bază. Creșterea de 25% nu ar aduce plata gărzii la nivelul necesar pentru ca medicul să câștige efectiv cât câștigă pentru norma de bază. Este o soluție total inacceptabilă.” — Gabriel Predica, prim-vicepreședinte al Federației „Solidaritatea Sanitară”
Cum au fost dezavantajați angajații din sănătate de guvernele post-2022
Pentru a repara inechitățile acumulate, reprezentanții angajaților din spitale cer schimbarea modului în care sunt calculate creșterile de venituri. Sindicaliștii atrag atenția asupra faptului că toate guvernele care s-au succedat din 2022 și până în prezent au aplicat majorări exclusiv pe salariul de bază, o practică ce a dezavantajat net sectorul medical în raport cu alte domenii bugetare.
Astfel, pentru a recupera pierderea puterii de cumpărare față de nivelul din 2024, o eventuală indexare de 16% trebuie să vizeze veniturile salariale totale, incluzând sporurile.
„Dacă luăm în considerare al doilea mecanism, cel al indexării procentuale, acesta ar trebui, în viziunea mea, să fie proporțional măcar cu inflația de la ultima majorare salarială, care a fost de 16%. Ar fi nevoie de o majorare care să readucă salariile la puterea de cumpărare din 2024. Atenție însă: ar fi vorba despre o majorare de 16% a veniturilor salariale totale, nu doar a salariului de bază, pentru că toate guvernele au practicat din 2022 până astăzi majorări doar ale salariului de bază. Pentru sistemul de sănătate, aceasta înseamnă, de fapt, majorări mai mici decât în alte sectoare care nu au acest specific, adică acolo unde nu se recompensează condițiile de muncă distincte sau continuitatea.” — Gabriel Predica, prim-vicepreședinte al Federației „Solidaritatea Sanitară”
Ca alternativă la indexarea procentuală, Federația propune un mecanism prin care toate categoriile de sporuri din sistemul sanitar să fie raportate direct la salariul aflat în plată în prezent. Această metodă ar genera creșteri diferențiate, reușind să acopere pierderile financiare pentru fiecare angajat a cărui remunerație nu este calculată, în acest moment, la nivelul salariului de bază.
„Majorarea salarială nu poate fi făcută în sistemul de sănătate doar procentual. Sunt mai multe probleme de rezolvat, iar sporurile trebuie calculate la salariul pe care angajații îl au acum. O soluție secundară ar putea fi ca, în sistemul de sănătate, toate categoriile de sporuri să fie calculate la salariul actual în plată. Un astfel de mecanism ar genera majorări salariale diferențiate și ar acoperi pierderea fiecărui salariat care, în prezent, nu are leafa calculată la nivelul salariului de bază.” — Gabriel Predica, prim-vicepreședinte al Federației „Solidaritatea Sanitară”
Explorează subiectele:
