Uniforma obligatorie revine în școli: decizia Senatului și reacțiile din teritoriu

Dezbaterea privind îmbrăcămintea elevilor a fost reaprinsă la nivel politic pe 21 septembrie 2026, moment în care plenul Senatului a dat undă verde, cu 84 de voturi favorabile, 18 împotrivă și patru abțineri, unei inițiative legislative ce instituie portul obligatoriu al uniformei în învățământul preuniversitar de stat. Hotărârea finală aparține însă Camerei Deputaților, for decizional în acest caz.

Noua propunere, Legea 443/2026, aduce amendamente Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Aceasta stipulează obligația elevilor de a veni la ore îmbrăcați în uniformă, conform normelor stabilite pe plan local. Textul nu impune un model unic la nivel național, permițând fiecărei unități de învățământ să își aleagă designul și caracteristicile tehnice ale vestimentației, prevăzând totodată facilități precum gratuități sau compensări financiare pentru copiii proveniți din medii dezavantajate.

Această măsură vine pe fondul unui proiect depus inițial în octombrie 2022 de deputații George Simion și Lilian Scripnic, care vizase atât școlile de stat, cât și cele particulare. Deși acea tentativă nu s-a finalizat, grupul parlamentar al PSD a preluat și reînregistrat o inițiativă similară, susținută la vot inclusiv de către senatorii AUR, în pofida acuzațiilor de plagiat legislativ.

Un parcurs sinuos de la căderea comunismului până în prezent

Înlăturarea uniformei a fost mai întâi un act simbolic de eliberare în decembrie 1989, fiind percepută drept un instrument de îndoctrinare și ștergere a identității individuale. Din punct de vedere administrativ, Ministerul Învățământului a oficializat renunțarea la obligativitatea acesteia în ianuarie 1990, când au fost eliminate și structurile comuniste pentru tineret – „Șoimii patriei”, „Organizația pionierilor” și UTC –, alături de accesorii precum tresele, insignele ori cravatele specifice. Deși școlile au fost anunțate că uniforma a devenit opțională, numeroase unități au continuat să o utilizeze din inerție, iar prima Lege a învățământului post-decembristă, din 1995, a omis complet subiectul.

Totuși, accentuarea discrepanțelor sociale și problemele de disciplină au împins periodic aleșii să încerce reintroducerea ținutei comune. În 2005, senatorii PRM Gheorghe Funar, Verginia Vedinaș și Aurel Ardelean promovau o lege menită să reinstaureze această obligativitate de la 1 ianuarie 2026, pentru toate ciclurile preuniversitare, argumentând că măsura reflectă tradiția autohtonă și combate stratificarea financiară:

În secolul trecut, până în ultimul deceniu, în învățământul românesc, atât în cel preșcolar cât și cel școlar și universitar, a existat obligativitatea purtării uniformelor. Modelele de uniforme au fost diferte de la o orânduire socială la alta, de la o epocă la alta. De la începutul anului 1990 s-a renunțat la purtarea uniformelor de către copiii de la grădinițe, de către elevi și de către studenți, considerându-se că aceasta ține de perioada construirii socialismului. Cei care au decis asupra renunțării la uniformele școlare au uitat sau nu au vrut să știe că în prima jumătate a secolului trecut în învățământul românesc era obligatorie purtarea uniformelor școlare. În ultimii 15 ani s-au amplificat discrepanțele între cetățeni, inclusiv între elevi și studenți, în ceea ce privește situația lor financiară. Unii cetățeni, relativ puțini la număr, s-au îmbogățit rapid, au o stare materială bună și foarte bună, care le permite să le ofere condiții deosebite copiilor lor, începând de la grădiniță și până la facultate. Alții, în majoritate, au sărăcit și câteva milioane de cetățeni sunt săraci și foarte săraci, ca urmare, s-a ajuns între copii, între elevi și între studenți la inegalități, care au avut și au urmări asupra creșterii și dezvoltării tinerei generații. — Expunerea de motive a proiectului legislativ depus în 2005 de parlamentarii PRM

Acel proiect – care propunea gratuități totale pentru familiile cu venituri sub 300 de lei pe membru și reduceri parțiale pentru cele cu până la 500 de lei – a primit aviz negativ și a fost respins definitiv de Camera Deputaților pe 14 martie 2006.

Ulterior, Legea nr. 35/2007 privind siguranța în școli (abrogată în 2023) a stabilit doar ca școlile să adopte cel puțin un element distinctiv, precum eșarfe, ecusoane sau uniforme, fără a face din vestimentație o constrângere generală. În urmă cu un deceniu, Statutul elevului a adăugat cerința unei ținute decente și adecvate, subliniind însă explicit că lipsa acestor elemente nu poate împiedica accesul unui elev la cursuri. O altă încercare parlamentară a avut loc în 2020, când s-a propus alocarea a 350 de lei anual fiecărui elev pentru procurarea uniformei din toamna lui 2021, însă nici acest demers nu a devenit literă de lege.

Soluțiile găsite pe plan local: între cod vestimentar accesibil și ezitări

În timp ce Parlamentul ezită de zeci de ani, mai multe școli au aplicat soluții de compromis. La Școala Gimnazială „Eugen Ionescu” din Slatina funcționează de ani buni o ținută recomandată bazată pe culorile instituției, pentru a feri părinții de cheltuieli mari.

Directoarea Gabriela Constantinescu a explicat că unitatea a optat pentru o ținută simplă – cămașă, tricou sau bluză albă sau albastră, alături de fustă ori pantalon bleumarin –, articole ușor de găsit și accesibile ca preț, cel mai ieftin tricou alb costând 30 de lei, iar cel tip polo în jur de 50 de lei. Directoarea consideră că impunerea unei uniforme create de un designer ar fi generat tensiuni financiare, însă ținuta actuală oferă șanse egale și temperează dorința de epatez încă de la vârste fragede. Gabriela Constantinescu a amintit că profesii respectate precum medicii sau piloții își poartă uniforma cu mândrie, un principiu ce ar trebui aplicat și în mediul școlar, chiar dacă la capitolul încălțăminte brandurile continuă să fie vizibile.

La rândul său, Liceul Teoretic „Nicolae Titulescu” din Slatina aplică un cod similar de patru ani: pantaloni de culoare închisă și tricou alb personalizat cu sigla liceului, aplicată sau brodată de fiecare familie. Măsura a fost luată după ce elevii mai modești semnalau că sunt marginalizați de colegii care defilau în haine scumpe. Directoarea Adina Gruia menționează că aproximativ 80% dintre elevi respectă regula, procentul depășind 90% în clasele primare, în timp ce liceenii tind să fie mai reticenți. Gruia a arătat că opțiunea a fost gândită special pentru a menaja bugetele familiilor, dat fiind că tricourile albe pot fi achiziționate chiar și cu 7 lei, eliminând presiunea socială.

În schimb, la Liceul Agricol „Dimitrie Petrescu” din Caracal nu a fost impusă nicio regulă vestimentară până în prezent. Conducerea explică faptul că majoritatea elevilor fac naveta din mediul rural și provin din familii modeste, motiv pentru care parada hainelor scumpe nu reprezintă o problemă reală. Directoarea Clarisa Florica a precizat că, dacă măsura legislativă devine obligatorie, vor elabora o uniformă a liceului consultându-i direct pe elevi, pentru a alege o soluție financiar avantajoasă pentru ei.

O altă situație se regăsește la Liceul Teoretic „Mihai Viteazul” din Caracal, unde consultările anterioare au arătat că părinții sunt inițial de acord, dar revin asupra deciziei după discuțiile de acasă cu adolescenții. Directorul Liviu Mitroi susține însă că, dacă legea va fi promulgată, școala va adopta o uniformă specifică și a mărturisit că el însuși intenționează să o îmbrace, adăugând că măsura ar fi binevenită chiar și acolo unde tentația familiilor înstărite este de a-și etala statutul prin îmbrăcămintea copiilor.

Explorează subiectele:

uniformă școlară Senat educație

Distribuie Distribuie Comentarii