Van Groningen: Cred că o criză va veni; riscul cel mai mare este ca România să nu se uite la o criză ca la o oportunitate
O nouă criză este posibil să vină, dar riscul pentru România este să nu o perceapă ca pe o oportunitate, a declarat, joi, Steven van Groningen, preşedinte şi CEO al Raiffeisen Bank, la ediţia a 7-a a evenimentului Romanian Business Leaders Summit.
"Cred că o criză va veni şi o criză este şi o oportunitate. Cred că riscul cel mai mare este ca România să nu se uite la o criză ca la o oportunitate, având oportunitatea să facă un salt înainte să ajungă la un mediu european, să se apropie de mediu european", a spus Steven van Groningen, întrebat despre eventualitatea unei noi crize.
Acesta a precizat că în ţările europene există Consiliul Economic şi Social şi prin lege o astfel de organizaţie participă în procesul de dezbatere şi cel legislativ, dar în România această instituţie nu funcţionează tot atât de bine. De asemenea, acesta a afirmat că nici structurile patronale nu funcţionează în mod adecvat şi eficient.
De asemenea, în opinia lui Cristian Popa, fost vicepreşedinte al Băncii Europene de Investiţii, cel mai plauzibil scenariu al unei noi crize este o corecţie brutală, fie pornită din datoriile substanţiale care există acum, fie din supraevaluarea preţurilor pentru capitaluri.
Potrivit sursei citate, această criză ar putea avea drept consecinţă o aversiune la risc, incluzând toate ţările emergente printre care şi România, care poate să fie lovită într-o măsură mai mică sau mai mare. Efectul în România depinde de rezilienţa construită până în acel moment, printr-o combinaţie de depreciere care poate fi contracarată în mare parte de banca centrală, simultan cu o creştere a costului capitalului, atât pentru stat cât şi pentru afacerile private, a spus Popa.
Cristian Popa a adăugat că România este o ţară în care necesarul brut de finanţare la nivel anual este de 9% din PIB, iar în momentul în care aversiunea de risc creşte major capacitatea de a împrumuta la costuri pe care le pot suporta bugetul statului şi firmele devine mult mai limitată. AGERPRES
