VIDEO Corinutza spune că se simte jignită când citește că toți pesediștii sunt corupți și nenorociți

Corinutza spune că se simte jignită când citește că toți pesediștii sunt corupți și nenorociți. Comisarul european pentru politica regionala, Corina Cretu, martusiseste ca este afectata de “eticheta pusa de toata lumea” Partidului Social Democrat (PSD), din care provine, si ca se simte jignita in momentul in care citeste „ca toti PSD-istii sunt corupti si nenorociti”.

Intr-un interviu acordat HotNews.ro, joia trecuta, la Helsinki, Cretu a spus ca ea a fost de acord cu pozitia Comisiei Europene, care a criticat ordonanta de urgenta a Guvernului Grindeanu privind dezincriminarea partiala a abuzului in serviciu, si a spus ca executivul roman trebuia sa faca o consultare publica larga inainte de adoptarea actelor normative privind abuzul in serviciu, denuntul si gratierea unor fapte.

In context, ea a subliniat ca „cine fura trebuie sa plateasca”, insa in ultima vreme in Romania nu au mai fost cazuri rasunatoare de frauda cu fonduri europene datorita justitiei.

Cele mai importante declaratii, pe scurt:

Previziunile CE sunt ca România va ajunge la absorbtie de 91% pe politica de coeziune. Asta inseamna ca au intrat in tara 17 miliarde si s-au pierdut 2 miliarde de euro.
„Daca nu erau proiectele retrospective, prin care UE a decontat cheltuieli facute de Romania cu l;ucrari din alte proiecte decat cele europene, s-ar fi pierdut 6 miliarde de euro”

Peste 1 miliard de euro am pierdut numai de la Transporturi.

Companiile de autostrazi si de cai ferate “nu au suficienti experti, dar niciun guvern nu a luat in seama oferta Comisiei Europene de a apela la orice agentie interationala sau nationala doresc ei, care are expertiza necesara, sa preia controlul asupra sectorului rutier si feroviar, care merg atat de prost”.

“Nu mi se pare normala aceasta atitudine ca noi le stim pe toate si nu avem nevoie de straini”.

La Magurele, unde s-a construit cel mai puternic laser din lume “iti rupi masina pana ajungi acolo. Deci din acest punct de vedere aceasta viziune integrata este foarte importanta”.

„Faptul ca au fost depistate foarte multe cazuri i-a descurajat pe foarte multi sa se mai gandeasca ca ar mai putea fura din acesti bani europeni, pentru ca e cel mai controlat ban”.

“Cine fura clar trebuie sa plateasca si, v-am spus, pentru noi chestiunea aceasta cred totusi ca a fost depasita. In ultima vreme nu am mai auzit de cazuri majore legate de Romania privind coruptia cu fonduri europene”.

“Eu am impartasit pe deplin pozitia Comisiei Europene in februarie”, impotriva actelor normative emise de Guvernb in justitie. “Am vazut acum ca ministrul Justitiei doreste o dezbatere larga pe tema modificarilor legislative si cred ca acesta este modul de urmat”.

“S-a dat acest sentiment care pe mine ma doare, ca om care provin din acest partid, intotdeauna am fost afectata de aceasta eticheta pusa de toata lumea”.

Ma simt jignita “in momentul in care citesc ca toti PSD-istii sunt corupti si nenorociti, cum sa spun – eu sunt un om de stanga, PSD, ne-PSD, eu acest lucru nu-l inteleg in societatea romaneasca”.

“Presedintele Junker a spus foarte clar ca de Romania depinde daca se va ridica Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV) pe justitie” pana in anul 2019”. “Atunci cand au fost abuzuri asupra lucratorilor in Olanda sau in Marea Britanie, Comisia nu a avut cum sa intervina, de aceea, zic ca este cumva un dublu standard”.

MCV “eu cred ca la inceput a avut un efect pozitiv, pentru ca intr-adevar exista un flagel care trebuia starpit si cred ca s-au facut multi pasi inainte. Dar cred ca in foarte multe cazuri, a fost folosit si ca instrument politic”, „inclusiv” de catre Comisia Europeana, in mandatul trecut.

“Ma ingrijoreaza ca nu avem proiecte noi” in perioada 2014-2020. “Adica cel mai avansat proiect, Sibiu-Pitesti, se afla in faza studiului de fezabilitate, deci practic nu se lucreaza pe teren”.

“Mai mult decat discutia despre absorbtie, pe mine cel mai mult ma ingrijoreaza rata extrem de scazuta a proiectelor selectate, mai ales in Programul operational regional, in care Romania trebuie sa cheltuiasca 1 miliard de euro pana la sfarsitul anului 2018”.

“Eu nu cred ca fondurile europene trebuie sa se transforme intr-un instrument de pedepsire a unor state membre”, acuzate de incalcarea statului de drept.

Interviul pe larg:

HotNews.ro: La inchiderea ciclului financiar 2007-2013, ce grad de absorbtie final de fonduri europene avem?

Corina Cretu: Pentru perioada 2007-2013, de care ma intrebati, a fost prima perioada de programare pentru Romania, investitiile care urmau sa fie gestionate din 2007 se situau la aproximativ de 10 ori mai mult decat cele care au fost inregistrate in perioada de preaderare, deci era evident ca era o provocare majora. Eu cred ca Romania nu a reusit sa realizeze inca in avans, ca e vorba de o provocare mare si complicata si, intr-adevar, inceputul punerii in aplicare a fost marcat de mari intarzieri. Stim bine ca pe perioada 2007-2011, se ajunsese la 4%, apoi a fost cerinta Comisiei Europene de a solicita organizarea acestui minister al Fondurilor Europene, care cred ca a fost primul pas pentru imbunatatirea situatiei privind absorbtia. Au fost mai multe situatii, dupa parerea mea, care au dus la aceasta intarziere. Eu nu vreau sa blamez pe nimeni si cred ca toate nivelelurile, nu numai Guvernul, ar fi avut nevoie de o pregatire mai temeinica in vederea accesarii.

Dar de pilda unele intarzieri au venit de la lipsa capacitatii administrative cu care ne confruntam si in momentul de fata, dupa 10 ani de la aderare, atat a ministerelor, cat si a beneficiarilor - cum ar fi municipalitatile, companiile de apa-canal - care nu au fost pregatite. Alte intarzieri au fost legate de procesul de planificare unde, de exemplu, problemele legate de proprietatea asupra terenurilor nu au fost rezolvate la timp, eliberarea permiselor stiti cat de mult a fost intarziat acel proiect de la Magurele, doar pentru faptul ca a primit avizul de mediu dupa doi ani. Deci, practic, doi ani acest proiect a fost blocat. Si problemele legate de achizitiile publice continua, iar la inceput au fost majore, problemele beneficiarilor care intampinau multe dificultati in procesul de achizitii.

Atunci cand am devenit comisar european, rata de absorbtie a fost de numai 53%, am facut o analiza impreuna cu DG Regio, am stabilit ca sub 60% sunt state membre, am infiintat acest grup pentru o mai buna implementare. Practic, de la unitatile care au mers bine si care se aflau la finalul procesului am transferat experti catre tarile care aveau nevoie de un ajutor mai mare si cred ca cel mai important pas care a dus la acest salt al absorbtiei au fost proiectele retrospective cu care predecesorul meu nu era de acord, pentru ca el considera, poate pe buna dreptate, ca noi trebuie sa platim lucrari pe teren, ci nu proiecte pe care un stat a decis sa le finanteze din alte surse.

HotNews.ro: Vorbiti de comisarul Johannes Hahn care a fost inaintea dvs la Politica regionala.

Corina Cretu: Da, si solicitarea Romaniei statea de doi ani - aceea de a i se accepta proiecte retrospective.

HotNews.ro: Adica proiecte, lucrari realizate din fonduri nationale sau din imprumuturi.

Corina Cretu: Pot da exemplul Bucuresti-Constanta care a fost facuta din fonduri nationale, fonduri europene si din imprumuturi si pe care se circula. Statul roman platea inca acest imprumut si pe toate aceste imprumuturi ale Romaniei noi le-am preluat, pentru ca nu era nimic ilegal, si le multumesc si celor de la DG Regio, pentru ca au facut acest imens efort de a revedea inca o data toate acestea. Oricum s-a pornit de la ideea ca odata ce au folosit o parte din fondurile europene, era clar ca indeplineau criteriile strategice pentru continuarea implementarii lor si, din punctul nostru de vedere, noi estimam ca am salvat cu aceste proiecte pentru retrospective aproximativ 4 miliarde de euro de la bugetul Romaniei.

HotNews.ro: Deci, practic 4 miliarde de euro a oferit Uniunea Europeana pentru proiecte, lucrari care nu erau realizate, planificate sa fi fost pe fonduri europene.

Corina Cretu: Deci, practic am degrevat bugetul national de aceste 4 miliarde.

HotNews.ro: Dar domnul Johannes Hahn de ce nu le-a acceptat si dvs le-ati acceptat? Ele sunt prevazute, din cate stiu, in legislatie.

Corina Cretu: Posibilitatea... El considera ca un stat, odata ce a decis sa ia credite, trebuie sa si le platesca, si ca fondurile europene sunt pentru lucrari efectuate in aceasta perioada de programare, nu cum a fost Bucureti-Constanta, care era dinainte. Sau cum e Timisoara-Arad, dar pentru mine a fost o modalitate de a ajuta Romania. Nu e singura tara pentru care am aprobat. Dansul a avut acest principiu. Dar am decis - si cu serviciile legale ale Comisiei - ca este o posibilitate legala, dar care necesita un efort, o munca in plus a Comisiei Europene si am spus ca din punctul nostru de vedere, noi trebuie sa aratam ca facem tot ce ne sta in putinta, ca aceste tari se afla la inceput.

Deci eu cred ca astazi am putea considera un succes faptul ca absorbtia pe fondul de coeziune si dezvoltare regionala a declarat un rezultat final de 90%. Noi sigur ca ne dorim intotdeauna 100%. S-au depus toate cererile in martie, noi avem la dispozitie 6 luni sa le evaluam si sa si platim, dar aceste plati s-au facut. Mai urmaza sa vedem daca exista corectii financiare, ce vor spune autoritatile de audit, dar previziunile noastre sunt ca totusi vom ajunge la 91% pe politica de coeziune.

Asta inseamna ca au intrat in tara 17 miliarde si s-au pierdut 2 miliarde de euro. Dar daca nu erau aceste proiecte retrospective, s-ar fi pierdut 6 miliarde de euro. Iar din cele 2 miliarde pierdute, mai mult de 1 miliard de euro vin din domeniul transporturilor, unde, din pacate, Romania a inregistrat rata de absorbtie cea mai mica dintre cele 28 de state membre. Deci Romania a depus din alocarea totala pe care o avea pe Transport pe perioada 2007-2013 facturi doar pentru 70%.

HotNews.ro: Dar de ce a mers atat de prost transportul, ce fac beneficiarii de acolo, Compania de autostrazi, Compania de cai ferate?

Corina Cretu: In primul rand, pasul cel mai important, dupa pararea mea, care a fost facut in domeniul transporturilor a fost Master Planul, care este o conditionalitate ex-ante. Nu am inteles de ce nu s-a aplicat deja. Iar, pe de alta parte, intr-adevar, legat de cele doua companii, asteptam sa vedem care sunt reformele, s-au reorganizat, s-a renuntat...

Acum, din punctul nostru de vedere, noi consideram ca ei nu au suficienti experti, noi am fost dispusi si am oferit, dar niciun guvern nu a luat in seama oferta noastra, a Comisiei Europene, aceea de a apela la orice agentie interationala sau nationala doresc ei, care are expertiza necesara, sa preia controlul asupra sectorului rutier si feroviar, care merg atat de prost.

HotNews.ro: Adica sa aduca manageri privati, independenti?

Corina Cretu: Orice formula doresc, numai sa se faca ceva.

HotNews.ro: Si nu a dorit niciun guvern, nici Grindeanu, Ciolos, Ponta?

Corina Cretu: Acum, cu Guvernul Grindeanu de-abia am deschis discutia... Nu, nu, n-au dorit, au zis ca vor reforma, dar acum am inteles ca iar sunt probleme, am vazut acum doua saptamani, din cauza acestor acte de coruptie a fost decapitata iarasi Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere. ?

Dupa parerea mea, acolo este nevoie de un manager inclusiv roman, dar sa vina de la Banca Mondiala... Eu chiar nu inteleg aceasta atitudine de respingere, pentru a trebuie sa acceptam aceasta realitate a faptului ca nu avem specialisti. Eu cred ca este o realitate pe care trebuie sa o acceptam, de aceea suntem in Uniunea Europeana, de aceea am fact atatea programe pentru schimb de experienta. Cateodata sigur ca nu mi se pare normal aceasta atitudine ca noi le stim pe toate si nu avem nevoie de straini. Mie nu mi s-a dat niciodata un raspuns negativ clar, dar practic nu i-a interesat aceasta propunere.

Pentru domeniul transporturilor, totusi eu cred ca cea mai mare problema este calitatea proiectelor. Studiile de fezabilitate proaste si scumpe. Pe de alta parte, s-au facut multe lucruri importante. In timp ce vorbim, multe din problemele anterioare se incearca a fi rezolvate si daca evaluam, ramanand la perioada de programare 2007-2013, s-au creat 51.000 de noi locuri de munca, care inseamna foarte mult pentru economia Romaniei, s-a acordat sprijin petru 2.700 de intreprinderi mici si mijlocii, sprijin pentru infrastructura educationala si sociala, 2.488 de scoli si inspectorate scolare au fost conectate la internet in aceasta perioada, cu fondurile europene, 100 de centre ambulatorii si spitale au fost reabilitate si peste 2.400 de drumuri nationale.

HotNews.ro: Suna bine, doamna comisar, dar, desi au intrat foarte multi bani, in sate si in orasele mici problema nu este legata de cei 2 miliarde de euro pe care Romania nu i-a absorbit, ci de cei 17 miliarde de euro pe care i-a luat, dar ce s-a facut cu ei?

Corina Cretu: Eu incerc sa vizitez cat mai mult, La Comisia Europeana noi nu vorbim suficient despre ceea ce face Uniunea Europeana. Cati dintre noi stiu ca o scoala a fost renovata pe fonduri europene? Hai sa facem un sondaj, de exemplu la autostrada Arad-Timisoara, unde UE a contribuit cu 250 milioane euro pentru realizarea acestei autostrazi care conecteaza orsaele noastre de Europa si atrage investitii. Nu stiu daca cei care circula acolo stiu ca aceasta autostrada a fost facuta cu fonduri europene.

Manastirea Dragomirna, de pilda, nu am vazut ca cineva in Romania sa laude Comisia Europeana pentru contributia de 5 milioane de euro pe care am acordat-o pentru a permite sa pastram aceasta comoara religioasa si sa facem din ea o atractie turistica.

Toate structurile de apa si canalizare trebuia terminate pana in anul 2015. Ele au fost fazate, unele erau la 50%, altele la 70%, deci toate aceste companii de apa si canal ar fi intrat in faliment daca nu fazam aceste proiecte, fiindca ar fi trebuit returnati toti banii. Stiti ca regulile europene sunt ca, daca macar 90% nu este realizat, trebuie dati banii inapoi. Si sigura infrastructura de apa si canal care a fost finalizata este cea din Tulcea unde contributia UE a fost de 90 de milioane de euro. Acestea sunt lucruri necesare, care tin de civilizatie. Deci vedeti de unde pornim noi, de jos, de la aceasta problema care tine de civilizatie. Cat mai avem oameni, copii care mor din cauza calitatii apei potabile, eu cred ca este un lucru care trebuie facut si deja in foarte multe regiuni practic calitatea apei potabile a crescut foarte mult si milioane de cetateni deja beneficiaza.

HotNews.ro: Totusi, potrivit unor statistici ale Comisiei Europene, pana la nivelul anului 2013, cam 66% din populatia rurala a Romaniei nu avea apa curenta, acces la canalizare, mergea la WC-ul din fundul curtii. Ce facem cu banii europeni?

Corina Cretu: Banii europeni nu pot finanta investitii din gospodaria oamenilor.

HotNews.ro: Dar accesul, infrastructurile la care sa se racordeze oamenii?

Corina Cretu: Dar bineinteles, avem comune de mare succes cu rezultate foarte bune in atragerea fondurilor europene si avem comune care nu au reusit sa atraga. Intr-adevar, pe mine ma ingrijoreaza foarte tare aceasta discrepanta majora intre mediul rural si mediul urban, care exista cu atat mai mult in Europa de Est. Nu poti sa compari satele din Europa de Est cu cele din Vest. In Vest e un lux sa traiesti la sat.

Colaborez foarte bine cu comisarul Hogan (Phil Hogan, comisarul european pentru agricultura si dezvoltare rurala – n.r.), dansul are aceasta ambitie de a acoperi cu internet toate satele pana la finalul mandatului nostru. Cand am spus acest lucru, am fost luata peste picior exact pe aceasta idee, ca noi nu avem toalete... Dar acest lucru merege mana in mana. Eu provin din Ardeal, in satele in care am crescut eu majoritatea au plecat dupa revolutie, in Italia, Spania, Israel si toti au venit si au facut aceste investitii de baza in sat. Dar ei personal nu se mai intorc in sat atata vreme cat ei nu au un internet, o posibilitate sa-si construiasca o afacere si fara internet in lumea de azi nu poti in niciun caz sa faci asa ceva.

Ma uitam la Magurele fata de Praga, pentru ca stiti ca acesta este un lant de centre de cercetare. La Magurele este cel mai avansat proiect, apoi Praga si Szeged. La Paraga au facut un intreg centru industrial, comercial. Ei isi propun sa atraga tinerii de la Harvard, din toata lumea. Si atunci ei sunt constienti ca trebuie sa le ofere gradinite, cinematografe, sali de sport si asa mai departe. Si fac toate aceste lucruri. La Magurele iti rupi masina pana ajungi acolo. Deci din acest punct de vedere aceasta viziune integrata este foarte importanta.

HotNews.ro: Deci Romania a facut o lucrare hi-tech intr-o zona primitiva.

Corina Cretu: Da, dar se poate dezvolta. Si in Cehia era un camp, iar acum sunt hoteluri, sunt constructii. Avantajul lor este ca este si in drum spre aeroport. (...) Noi am fazat terminarea acestor lucrari cu apropae 500 milioane euro, tocmai pentru ca s-a stat 2 ani.

HotNews.ro: Lupta anticoruptie a ingreunat absorbtia fondurilor europene sau dimpotriva o ajuta?

Corina Cretu: Nu, in primul rand, stiti ca noi avem toleranta zero fata de frauda si ma ingrijoreaza in general erorile din cadrul politicii noastre, avem 4% la nivel european, din care 0,5% sunt fraude, iar restul necunoastere a regulilor. Deci nu au consecinte financiare.

Eu cred ca faptul ca au fost depistate foarte multe cazuri i-a descurajat pe foarte multi sa se mai gandeasca ca ar mai putea fura din acesti bani europeni, pentru ca e cel mai controlat ban. Avem nivelul national pe care noi ne bazam foarte mult mai ales in Romania, avem controlul nostru, al Comisie, dupa care avem OLAF. Stiti foarte bine ca avem multe cazuri care au fost depistate datorita unor esantioane de control, chiar de catre Comisie inainte sa fie depistate de catre autoritatile nationale.

Si acest lucru pe mine ma ingrijoreaza la nivel general, in sensul ca Curtea de audit considera ca o mare parte din aceste fraude ar fi putut fi depistate mai devreme de catre autoritatile nationale pana sa se ajunga la nivel european. Dar nu cred ca e cazul Romaniei, pentru ca mi se pare ca justitia este vigilenta.

Singura mea problema este ca nu s-a luat in considerare acea propunere care s-a facut la un moment dat in Parlamentul Romaniei – parca doamna Gorghiu a spus la un moment dat – faptul ca procesele in justitie dureaza foarte mult. Am avut cazuri in care lucrarile la o autostrada au fost castigate la licitatie de o companie, nu poti sa-i negi dreptul celui care pierde sa conteste, dar in momentul in care castigi in noiembrie 2014 si mai ai o luna la dispozitie, e imposibil fizic. Polonia a optat pentru acest sistem de a rezolva un caz pe fonduri europene in maximum 6 luni. Deci au un departament special, tocmai pentru a nu pierde proiectele - scoli, spitale, drumuri. Dar asta tine de analiza legislativa din tara.

HotNews.ro: Si ce trebuie sa se faca, instante separate pentru licitatii publice?

Corina Cretu: Asa au facut in Polonia, exact pentru fonduri europene. In Romania, din cate inteleg, vin la rand toate celelalte cazuri si sunt foarte multe. Se poate face un schimb de bune practici si am vorbit cu ministrul Justitiei, inclusiv cu Parlamentul, ca asta tine de legislatie.

Chiar vazusem o propunere legislativa care nu s-a intrunit, pentru ca la noi se politizeaza totul. In loc sa stea toti la masa si sa inteleaga aceasta necesitate de a nu pierde bani, pentru ca din cauza lungimii proceselor eu nu pot sa am pretentia de la un judecator, avocat, procuror sa cunoasca legislatia noastra, tocmai de aceea trebuie ca Guvernul sau Parlamentul sa faca o propunere. Acest exercitiu financiar e de 7 ani, acum se vorbeste chiar de 5 ani, dar eu ma bat pentru 7 ani. Cred ca pentru politica de coeziune 5 ani sunt foarte putini si cu atat mai mult din acest punct de vedere.

Deci cine fura clar trebuie sa plateasca si, v-am spus, pentru noi chestiunea aceasta cred totusi ca a fost depasita. Adica, in ultima vreme nu am mai auzit de cazuri majore legate de Romania privind coruptia cu fonduri europene.

HotNews.ro: In schimb, ati vazut ca au fost si acele miscari de strada, dupa ce Guvernul a emis acea ordonanta de dezincriminare a abuzului in serviciu, legea gratierii – toate aceste initiative legislative si miscari ba din partea Guvernului, ba a parlamentarilor sunt de natura sa ajute lupta anticoruptie si apararea banului public sau invers?

Corina Cretu: In primul rand, eu am impartasit pe deplin pozitia Comisiei Europene in februarie, am vazut acum ca ministrul Justitiei doreste o dezbatere larga pe tema modificarilor legislative si cred ca acesta este modul de urmat, acela de a avea o dezbatere transparenta si deciziile sa se ia in mod transparent, in beneficiul cetatenilor in primul rand. Stiti bine ca exista un dialog constant intre Comisia Europeana si autoritatile din Romania pe tema Justitiei. Obiectivul fundamental este acela de a avea un sistem de justitie consolidat, independent care sa beneficieze de increderea oamenilor. Eu cred ca e foarte important ca din punct de vedere al investitorilor, de a avea incredere in acest sistem.

Pe de alta parte, e o dezbatere care pe mine ma depaseste, pentru ca nu pot sa-mi dau eu cu parerea in ce masura au fost sau nu abuzuri in justitie, dar este evident ca din punctul acesta de vedere, vicepresedintele Timmermans (Frans Timmermans – prim-vicepresedintele Comisiei Europene, cooordonator al domeniului justitiei n.r.), comisara Vera Jourova (comisarul UE pentru Justitie n.r.) sunt intr-un dialog constant cu autoritatile romane, deci nu cred ca s-a inceput foarte optimist.

Dar pe de alta parte, chiar daca ar fi fost multe lucruri de corectat, cred ca ar fi trebuit sa inceapa asa cum incepem si la Comisia Europeana, orice proces cu o dezbatere publica, cu o consultare larga, acest lucru da o cu totul alta greutate oricarui demers. S-a dat acest sentiment care pe mine ma doare, ca om care provin din acest partid, intotdeauna am fost afectata de aceasta eticheta pusa de toata lumea. Pentru ca eu cred ca este in primul rand o greseala acel act de a blama toti politicienii, pentru ca in orice democratie nu exista alta sansa decat sa te bazezi pe politicieni, pe de alta parte, te simti de multe ori jignit cand esti bagat in aceeasi oala cu toata lumea, mai ales cand tu stii ca toata viata ta ai trait din salariu.

HotNews.ro: V-ati simtit jignita in mai multe ocazii, episoade?

Corina Cretu: Da, in momentul in care citesc ca toti PSD-istii sunt corupti si nenorociti, cum sa spun – eu sunt un om de stanga, PSD, ne-PSD, eu acest lucru nu-l inteleg in societatea romaneasca. Vedeti campanii electorale in Germania, dvs l-ati auzit pe Martin Schulz sau pe Sigmar Gabriel vorbindu-l de rau pe .... Uitati, la comentariile dvs la Hotnews, cand dati ceva despre mine, cum ma catalogheaza toata lumea. Sau invers, ati auzit-o pe doamna Merkel?... Totul merge la nivel de ideologie si eu cred ca acela e nivelul la care trebuie sa ajungem si sa ne respectam.

HotNews.ro: Dar nu putem sa punem in balanta ceea ce comenteaza cititorii cu comportamentul politicienilor.

Corina Cretu: Eu vorbeam de nivelul general in sensul acesta, ca noi nu intelegem. Am fost membru al Parlamentului European opt ani, nu ne-am adunat odata toti cei 32. A fost o situatie cu Italia si am facut o delegatie comuna PSD-PD, dar sa te urci in avion si sa nu fii salutat de propriii tai colegi, asa ceva nu s-a vazut. Sa ai probleme atat de importante pentru tara si sa nu ne putem aduna cu totii la o masa, sa vedem care e interesul nostru. Sunt lucruri asupra carora sa zicem ca sunt pareri divergente, ca MCV.

HotNews.ro: Apropo, dvs ce credeti, poate Romania sa scape de MCV pana preia presedintia rotativa a Consiliului Uniunii Europene, pana in 2019?

Corina Cretu: Presedintele Junker a spus foarte clar ca de Romania depinde acest lucru. Eu cat am fost in Parlamentul European am avut propria mea pozitie, ca om politic, aceea ca ar trebui sa existe un sistem comun pentru toate statele membre, atunci cand se incalca flagrant anumite chestiuni legate de statul de drept. In Ungaria nu avem MCV si, practic, Comisia Europeana nu are cum sa intervina. Atunci cand au fost abuzuri asupra lucratorilor in Olanda sau in Marea Britanie, Comisia nu a avut cum sa intervina, de aceea, zic ca este cumva un dublu standard.

Eu cred ca trebuie sa existe un mecanism de control, dar care sa includa toate statele membre, sa dea posibilitatea Comisiei Europene si institutiilor europene sa intervina atunci cand statele membre nu-si respecta angajamentele, pentru ca asa cum v-am spus si la Bucuresti, eu cred ca orice actiune a unui stat membru e sa respecte tratatele UE si cerintele, valorile fondatoare ale UE, pentru ca altfel nu poti sa intri in Uniunea Europeana, doar pentru a avea beneficii, dar cand vine de vorba de responsabilitatile pe care le ai, sa le desconsideri.

HotNews.ro: Dar strict pe Romania, MCV a avut efect pozitiv sau negativ, cum credeti?

Corina Cretu: Eu cred ca la inceput a avut un efect pozitiv, pentru ca intr-adevar exista un flagel care trebuia starpit si cred ca s-au facut multi pasi inainte. Dar cred ca in foarte multe cazuri, a fost folosit si ca instrument politic.

HotNews.ro: De catre cine, de Comisia Europeana?

Corina Cretu: Inclusiv.

HotNews.ro: In ce sens, puteti sa detaliati? Sau un exemplu: instrument politic, sa ce?

Corina Cretu: Va dau exemplul prezentei doamnei Reding in Parlament, in problema referendumului.

HotNews.ro: Viviane Reding, fostul comisar european pe Justitie, spuneti ca a facut atunci presiuni politice?

Corina Cretu: Eu nu zic ca a facut, eu cred ca a fost o greseala, ca atunci Comisia Europeana a intervenit in a desconsidera votul cetatenilor romani.

HotNews.ro: Despre cadrul financiar actual - situatia asa cum ati spus si dvs la vizita pe care ati avut-o in Romania recent, avem practic zero absorbtie pe fondurile structurale si de coeziune, absorbtie ca si cheltuieli certificate si decontacte. Practic, Romania nu a atras rambursari.

Corina Cretu: Nu a atras, pentru ca nu au fost desemnate acele autoritati de management, deci desemnarea este primul proces prin care autoritatile romane pot trimite facturi, deci din acest punct de vedere, procesul de desemnare este intarziat in Romania, inteleg ca din cauza faptului ca nu a fost finalizat acel sistem informatic, My SMIS, unde practic nu s-a inregistrat niciun progres in 2016. In ultimele discutii pe care le-am avut cu guvernul Romaniei, mi s-a spus ca toate autoritatile de management au terminat ceea ce le revenea in responsabilitatea lor, iar acum, practic toate aceste documente se afla spre analiza autoritatii de audit. Eu am facut un apel pentru a accelera acest proces de desemnare, dar mi s-a raspuns ca este nevoie de timp.

HotNews.ro: Cine v-a raspuns, Ministerul Fondurilor Europene sau Autoritatea de audit?

Corina Cretu: Autoritatile de audit mi-au spus ca au nevoie de timp, pentru ca trebuie analiza si ca ne putem astepta ca Romania sa notifice Comisia Europeana spre sfarsitul verii, ca toate au fost. Dar vreau sa spun ca au fost deja desemnate autoritatile, in primul rand, cel legat de programul de alimentare cu alimente pentru oamenii defavorizati, a fost programul Inter-reg Romania Serbia si Romania-Bulgaria.

HotNews.ro: Totusi, niste programe marginale. Programele importante, cum sunt POIM, POR, POC, POCU, acestea nu sunt.

Corina Cretu: Da, dar speranta mea e ca odata ce se va introduce acel sistem My SMIS (sistemul electronic de gestionare a fondurilor europene n.r.), practic se va simplifica si vom putea primi facturi, pentru ca pe mine, legat de ceea ce spuneti, cu 0% absorbtie, Comisia Europeana stiti ca ofera aceasta prefinantare automata pentru orice tara.

HotNews.ro: Romania a primit avansuri.

Corina Cretu: Romania a primit avansuri in prezent de 5,6%. Adica pentru a avea cofinantari pentru contractele pe care le-a facut.

HotNews.ro: Insemna cam un miliard de euro pe politica de coeziune, nu?

Corina Cretu: Da, dar practic pe aceste avansuri Romania nu a putut depune pana acum nicio factura, deci in orice caz, 0% rambursare as vrea sa clarific acest lucru, pentru ca am vazut ca s-a facut foarte multa valva. 0% rambursare nu inseamna neaparat ca nu exista nicio activitate pe teren. De exemplu, pe Programul operational competitivitate au fost deja alocate proiecte de peste o treime din bugetul acestui proiect, dar in cazul programului de infrastructura, avem aceste proiecte etapizate. Ma ingrijoreaza ca nu avem proiecte noi. Adica cel mai avansat proiect, Sibiu-Pitesti, se afla in faza studiului de fezabilitate, deci practic nu se lucreaza pe teren. Deci, asa cum spuneam, mai mult decat discutia despre absorbtie, pe mine cel mai mult ma ingrijoreaza rata extrem de scazuta a proiectelor selectate, mai ales in Programul operational regional, in care Romania trebuie sa cheltuiasca 1 miliard de euro pana la sfarsitul anului viitor, 2018, pentru ca are alocati acesti bani.

HotNews.ro: Altfel pierdem, se dezangajeaza.

Corina Cretu: Si proiectele selectate pana acum sunt in valoare de 50 de milioane de euro.

HotNews.ro: Prin urmare, riscam sa repetam istoria.

Corina Cretu: Bine, mai avem un an si ceva, dar eu cred ca este urgenta selectarea si semnarea de noi proiecte, cum ar fi cele de patrimoniu cultural, care de pilda pot foarte rapid sa fie realizate, drumurile judetene, transporturi sau infrastructura educationala. Acestea sunt proiecte care pot incepe foarte repede pe teren si pot genera cheltuieli la timp, adica s-ar accelera acest proces.

Cu toata increderea, va spun ca am vorbit si cu doamna Sevil Shhaideh (viceprim-ministru - n.r.), si cu doamna Rovana Plumb (ministrul delegat pentru fondurile europene - n.r.), cu premierul Sorin Grindeanu, i-am spus si dansului ca am vazut ca acolo unde prim-ministrul se implica, si va dau exemplul Slovaciei, Bulgariei, practic eu cand m-am intalnit prima data cu prim-ministrul Fico, nu stia nimic despre fonduri europene. Acum vreau sa spun ca din trei in trei zile se intalneste cu cate o autoritate de management, la fel a facut si domnul Borisov, care la fel aveau 57% absorbtie cand am venit eu si ne depasesc acum, au ajuns pe la 95%, dar nu au avut proiecte retrospective.

HotNews.ro: Despre propunerea Germaniei aparuta in presa, ca statele membre UE, cu probleme legate de statul de drept, sa se aleaga cu fondurile europene taiate - care e pozitia dvs, ca si comisar care detineti cel mai gras portofoliu ca alocare?

Corina Cretu: Pozitia mea este clara, trebuie sa ramanem la scopul principal pentru care aceste fonduri au fost create, asa cum sunt ele stipulate in tratat. Fondurile structurale sunt destinate reducerii decalajelor dintre statele mai putin dezvoltate si cele mai dezvoltate, dintre unele regiuni, in interiorul unei tari. Eu nu cred ca fondurile europene trebuie sa se transforme intr-un instrument de pedepsire a unor state membre. Cred ca pot exista unele conditionalitati. Dar pot exista si alte fonduri decat cele structurale prin care se poate face. Fondurile structurale au ca obiectiv major, potrivit tratatelor europene, crearea de locuri de munca si reducerea decalajelor teritoriale, de pe teritoriul Uniunii Europene.

HotNews.ro: Spuneti ca sa taie din alte fonduri, daca e, nu de la structurale.

Corina Cretu: Eu sunt impotriva transformarii acestor fonduri intr-un instrument de pedepsire a statelor membre.

Galerie foto și documente



Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 ULTIMA ORĂ / Cattani de România lovește din nou! Dosar penal la DNA în cazul achiziției de măști medicale de la …

2 Mafie pe față! / Mandatul de arestare în lipsă emis pe numele lui Iorgulescu Jr. a fost anulat pe motiv de viciu…

3 Guvernul Orban a hotărât: Urmează o perioadă de sacrificii uriaşe pentru toată lumea, cu excepţia bugetarilor

4 Milițianul Neluțu, care a infectat zeci de persoane la spitalul Gerota din Capitală, a fost externat pe ascuns…

5 Cei „12 apostoli” ai dezinformării despre coronavirus au ajuns și în România

recomandări

Te ia DNA: Ioan Chelaru

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Iată cum te poți cățăra pe turnul Eiffel