VIDEO IKEA își apără practicile silvice din România, contestate de documentarul „IKEA Loves Wood”
Un nou documentar danez, „IKEA Loves Wood”, readuce în atenția publicului controversele legate de modul în care gigantul suedez administrează suprafețele sale forestiere din România, punând sub semnul întrebării eticheta de „sustenabilitate” promovată de companie. Filmul, realizat de jurnalistul Tom Heinemann și preluat de Deutsche Welle, sugerează că pădurile seculare, bogate biologic, ar fi înlocuite cu monoculturi, în ciuda certificărilor internaționale FSC.
Documentarul „IKEA Loves Wood”, creația jurnalistului danez Tom Heinemann, a fost recent redifuzat de Deutsche Welle, generând o nouă rundă de dezbateri privind gestionarea pădurilor deținute de IKEA în România. Într-un dialog cu HotNews, Heinemann a explicat motivația investigației sale în pădurile românești.
„
În 2019-2020, m-am gândit: dacă o companie multinațională precum IKEA susține că este sustenabilă, ba chiar mai sustenabilă decât toți ceilalți, atunci acest lucru ar trebui investigat de jurnaliști independenți. Este sustenabilitate reală sau este o înșelătorie?
” a declarat Tom Heinemann, regizorul filmului „IKEA Loves Wood”.
Documentarul, lansat în 2024, a fost deja selecționat la multiple festivaluri internaționale din Marea Britanie, Australia, Grecia și România. De asemenea, a obținut premii la Simfest în România, Forest Festival Bergamo în Italia, Matsalu Nature Film Festival din Estonia și WFO Nature Film Festival din Polonia. Reluarea difuzării pe canalul de YouTube al DW a stârnit un interes reînnoit pentru subiect, motiv pentru care HotNews a abordat jurnalistul danez.
IKEA taie "un copac pe secundă", conform Earthsight
Tom Heinemann, în vârstă de 67 de ani, a lucrat la acest proiect, cu intermitențe, timp de cinci ani, fiind cel mai amplu demers al său. Filmul a fost finanțat de televiziunea națională daneză (DR) și de Institutul Național de Film. Jurnalistul, care a documentat "partea nevăzută a globalizării" de peste trei decenii, își propune să expună modul în care lumea dezvoltată profită de cea mai puțin dezvoltată.
Timp de câțiva ani, am studiat site-urile IKEA și diverse videoclipuri promoționale ale companiei, am discutat cu experți independenți, cercetători universitari etc. și era ceva ce nu reușeam să înțeleg. Potrivit organizației britanice de mediu Earthsight , IKEA taie câte un copac în fiecare secundă și este, de departe, unul dintre cei mai mari consumatori de lemn din lume. Mi-am pus întrebarea evidentă: este acest lucru sustenabil?
a explicat Heinemann.
Jurnalistul Tom Heinemann. FOTO: Arhiva personală România a fost aleasă ca locație pentru filmări din mai multe motive. Ingka Group, cel mai mare francizat IKEA, este și cel mai mare proprietar privat de păduri din țară, deținând 50.400 de hectare. Munții Carpați adăpostesc unele dintre ultimele păduri virgine și seculare ale Europei, în timp ce în țările vecine majoritatea pădurilor originale au dispărut. De asemenea, statutul României de membru UE implică implementarea unor directive precum Natura 2000, iar țara este considerată "una dintre cele mai corupte din Europa", cu numeroase articole și materiale video despre corupția și violența din industria forestieră.
Sustenabilitate și certificări: Declarațiile IKEA
Pe site-ul său oficial, IKEA subliniază importanța lemnului ca material principal pentru mobilierul său:
Lemnul este materialul cel mai frecvent asociat cu mobilierul IKEA, iar motivul e întemeiat. Ne place să lucrăm cu lemn nu numai pentru că face parte din tradiția designului nostru scandinav, ci și pentru că lemnul este un material excelent din punct de vedere al designului, calității și mediului – cu condiția să provină din păduri gestionate în mod responsabil. Lemnul este sustenabil, regenerabil, reciclabil – și frumos.
Compania menționează și colaborarea cu Consiliul de Administrare a Pădurilor (FSC) pentru o gestionare responsabilă a pădurilor, asigurându-se că "există păduri pentru toți, pentru totdeauna".
Lemnul prelucrat de IKEA provine din peste 50 de țări, principalele cinci fiind Polonia, Rusia, Belarus, Suedia și Germania. Tipurile de lemn cele mai utilizate sunt pinul, mesteacănul, fagul și salcâmul. Potrivit cifrelor publicate de IKEA , aproximativ 3% din lemnul folosit de companie provine din România. Heinemann a subliniat că majoritatea acestui procent reprezintă stejar, fag și frasin din păduri foarte vechi, a căror regenerare durează peste 100-140 de ani.
Acuzații de tăieri la ras și monoculturi
În colaborare cu activiștii de la ONG-ul Agent Green, Tom Heinemann a documentat practicile de exploatare în pădurile IKEA din România. Imaginile filmate, inclusiv cu drone, arată zone afectate de exploatări forestiere intensive și "tăieri la ras". Potrivit documentarului, aceste practici ar fi dus la pierderea habitatelor naturale, degradarea solului și modificări ale ecosistemelor locale.
România este, de asemenea, una dintre cele mai corupte țări din Europa. Pe internet se pot găsi numeroase articole, videoclipuri și alte materiale despre corupție și violență în industria forestieră. Referitor la procentul de 3%, cea mai mare parte a lemnului este stejar, fag și frasin provenit din păduri foarte vechi, iar pentru a crește păduri noi este nevoie de mai mult de 100-140 de ani,
a adăugat Heinemann.
Jurnalistul a menționat că nu a întâmpinat probleme majore în timpul filmărilor.
Am decis de la început că, dacă auzeam drujbe într-o anumită pădure, nu urma să intrăm acolo. Într-una dintre păduri, am fost opriți de un pădurar care aparent lucra ca subcontractor pentru IKEA. A fost destul de ostil, dar am reușit să îl liniștim și am părăsit zona la cererea lui.
Imagine din documentar, zona Cicănești – Argeș. FOTO: Arhiva personală Documentarul include perspective ale experților danezi în biodiversitate și sustenabilitate care, după analiza imaginilor, au concluzionat că practicile companiei nu sunt ecologice. De exemplu, pădurile naturale, seculare și bogate biologic, ar fi înlocuite cu monoculturi lipsite de rezistență și biodiversitate. Heinemann a arătat că stejarii plantați în pădurile vechi deținute de IKEA erau uscați.
O altă critică majoră vizează certificarea Forest Stewardship Council (FSC), care ar trebui să garanteze proveniența responsabilă a lemnului. Documentarul sugerează că această certificare este mai degrabă o "formalitate administrativă" decât un "mecanism eficient de protejare a pădurilor", iar lipsa unor verificări riguroase poate induce în eroare consumatorii. Tom Heinemann a cerut un interviu celor de la FSC timp de trei luni, însă aceștia au refuzat, oferind ulterior un răspuns scris prin care afirmau că nu există nereguli în certificările lor.
Jurnalistul a ales șase zone forestiere deținute de IKEA, inclusiv tăieri la ras în Suceava și posibile încălcări ale zonelor Natura 2000 în Iași, pentru investigația sa.
Reacția IKEA și întâlnirea cu reprezentanții companiei
După ce am realizat primele filmări în pădurile IKEA, am contactat compania cu deplină transparență. Le-am transmis ceea ce consideram că reprezintă încălcări ale propriei politici de sustenabilitate, precum și ale numeroaselor documente pe care IKEA le trimisese autorităților forestiere din România. Le-am trimis imaginile filmate în urma investigației noastre și le-am oferit locațiile geografice exacte ale celor șase păduri deținute de IKEA. Răspunsul oficial al IKEA a fost că totul era în regulă și că aproape 100% dintre pădurile lor fuseseră auditate și aprobate de FSC,
a povestit Tom Heinemann.
Reprezentanții IKEA au acceptat să se întâlnească cu Heinemann în pădurile unde acesta filmase, o excepție de la practica lor obișnuită de a răspunde doar în scris.
Le sunt sincer recunoscător pentru asta, deoarece IKEA, în mod normal, nu stă niciodată în fața unei camere, ci acceptă doar întrebări și răspunsuri în scris. Chiar dacă directorul IKEA pentru Climă și Natură a negat existența oricăror nereguli, sunt foarte bucuros că am putut, totuși, să ne întâlnim și să discutăm cu ei,
a adăugat danezul.
La vizita în pădurile din Suceava au participat șapte angajați IKEA, printre care Simon Henzell-Thomas, directorul pentru Climă și Natură al companiei, care a vorbit în fața camerei. Heinemann a remarcat că stejarii plantați anterior erau acum uscați, dar că fuseseră replantați, de data aceasta cu tuburi de plastic de susținere. Jurnalistul a semnalat că pădurile sănătoase nu ar trebui defrișate complet, însă Henzell-Thomas a susținut că IKEA nu practică "clear cut" (tăiere la ras), ci "substitute cut". Experții intervievați în film consideră însă că această distincție este mai degrabă o chestiune de terminologie, fără o diferență semnificativă în impactul asupra pădurii. „Poți să gestionezi pădurile în moduri care să fie bune pentru oameni, bune pentru planetă și bune pentru economie? În cadrul IKEA, credem asta 100%”, a spus reprezentantul companiei suedeze în documentar.
Documentarul a mai atras atenția asupra regulilor FSC din România, care cer păstrarea a 1-3 arbori de habitat la fiecare hectar după exploatare, pentru a oferi adăpost și hrană faunei. Heinemann susține că, în cele 12 hectare filmate, nu a rămas în picioare niciun astfel de arbore.
Speranțe și soluții
Deși cinic, Tom Heinemann își exprimă speranța că IKEA își va "analiza mai profund practicile atunci când vine vorba despre administrarea pădurilor".
În așteptările mele modeste, sper ca IKEA să analizeze mai profund practicile sale atunci când vine vorba despre administrarea pădurilor. Știu că mulți consumatori (precum și angajați IKEA) au fost cu adevărat furioși, dar mulți ani de realizare a documentarelor mi-au demonstrat că memoria consumatorilor este scurtă. Dacă IKEA își va revizui și poate chiar își va schimba modul de lucru, precum și relația cu FSC, ar fi fantastic. Însă, sunt un jurnalist bătrân și cinic, care nu crede în Moș Crăciun și în alte povești,
a mărturisit jurnalistul.
Referitor la corupție, Heinemann a precizat că nu are dovezi directe de comportament corupt din partea IKEA în România.
Totuși, nu am primit un răspuns direct din partea IKEA atunci când am întrebat (de mai multe ori) dacă au raportat vreodată cazuri de corupție sau comportamente corupte. Ei au spus doar: „Avem toleranță zero atunci când vine vorba de corupție”.
Ca soluții, danezul propune reglementări mai stricte, instrumente juridice mai bune, amenzi și pedepse mai mari, inclusiv închisoarea. El a criticat incapacitatea autorităților române de a găsi vinovații în cazurile de pădurari uciși (șase la număr) și numeroasele atacuri violente din industria forestieră.
Dacă autoritățile din România încă nu pot găsi vinovații care au ucis șase pădurari și în fața numeroaselor atacuri violente, nu sunt multe lucruri pozitive de spus. Autoritățile române ar trebui să înceapă să asculte experții internaționali, să implementeze directivele Uniunii Europene și să colaboreze cu ONG-urile locale. Pentru că industria nu face acest lucru.
Heinemann speră că expunerea modului în care IKEA gestionează pădurile din România va aduce schimbări pozitive în "pădurile străvechi, curate și frumoase din Carpați", însă recunoaște că "acesta este doar un vis frumos, nu coșmarul care este realitatea din România."
Poziția oficială a IKEA: "Nu împărtășim afirmațiile"
În urma vizionării documentarului, HotNews a solicitat un punct de vedere oficial de la IKEA, întrebând despre suprafața de pădure deținută, acuzațiile de încălcare a reglementărilor, tăierile din păduri vechi și criticile privind certificarea FSC.
Răspunsul companiei a fost următorul:
„Știm cât de importante sunt pădurile pentru oameni și încurajăm un dialog informat despre modul în care acestea sunt gestionate. Înțelegem că imaginile care surprind lucrări forestiere pot genera îngrijorare. Cu toate acestea, nu împărtășim afirmațiile potrivit cărora activitatea IKEA în România ar afecta echilibrul natural al pădurilor sau ar conduce la defrișări. Pădurile sunt ecosisteme gestionate pe cicluri de 120-150 de ani.”
Din acest motiv, imagini surprinse într-un anumit moment al lucrărilor silvice nu pot reflecta, în mod izolat, evoluția unei păduri sau rezultatele managementului forestier. Considerăm că aceste afirmații nu sunt susținute de dovezile disponibile în contextul planurilor de amenajament, de rezultatele monitorizării pe termen lung sau de verificările independente. IKEA utilizează aproximativ 2% din masa lemnoasă recoltată anual in Romania, iar Ingka Investments* deține aproximativ 50.400 hectare de pădure, reprezentând circa 0,8% din suprafața forestieră a țării.
Toate pădurile administrate de Ingka Investments sunt certificate FSC și sunt verificate periodic de organisme independente de certificare, precum și de autoritățile competente. În situația în care sunt identificate neconformități sau nerespectări ale cerințelor legale, sunt luate măsuri imediate pentru remedierea acestora.
În pădurile pe care le administrăm, recoltăm mai puțin decât creșterea naturală anuală a pădurii, astfel încât acestea continuă să crească de la an la an. Aproximativ 98% din regenerare se realizează natural, iar în toate cazurile suprafețele exploatate sunt regenerate în conformitate cu legislația din România.
De la preluarea portofoliului forestier în 2015, volumul de lemn din pădurile administrate de Ingka Investments a crescut cu peste 1,2 milioane de metri cubi, iar peste 220 de hectare de pădure degradată au fost restaurate. În ultimii ani, au fost formulate în mod repetat afirmații potrivit cărora anumite lucrări forestiere ar indica practici necorespunzătoare. Considerăm că aceste afirmații nu au fost susținute de dovezi și nu au reflectat contextul complet al managementului forestier sau rezultatele verificărilor independente. Am demonstrat că acele zone criticate anterior fie s-au regenerat cu succes, fie nu au avut legătură cu lanțul de aprovizionare IKEA.
Explorează subiectele:
