VIDEO Victoraș Micula nu bea Frutti Fresh: Nu îmi plac. Vi le-am dat vouă, să fac bani, dar nu-s prost să le consum

VIDEO Victoraș Micula nu bea Frutti Fresh: Nu îmi plac. Vi le-am dat vouă, să fac bani, dar nu-s prost să le consum

Într-un video pe TikTok, tânărul apare bând Sprite, iar un internaut îl întreabă de ce nu bea de la „Frutti Fresh”. Răspunsul său a fost: „Niciun dealer nu își consumă produsele. Nici eu nu beau produsele mele. Nu îmi plac. Eu vi le-am dat vouă, să fac bani, doar nu-s prost să le consum, nu?!”

European Drinks, una dintre cele mai mari investiţii private din România, a fost fondată de fraţii Viorel şi Ioan Micula, scrie dcnews.ro .

Ce conține Frutti Fresh, sucul pe care Victoraș Micula, moștenitorul imperiului acestor băuturi, spune că nu-l bea

Dar ce conțin sucurile Frutti Fresh pe care Victoraș Micula spune că nu le bea?

De exemplu, băutura carbogazoasă Frutti Fresh Tutti Frutti conține „apă, zahăr, suc de fructe din suc concentrat (conținut de suc de fructe min 4%, în proporții variabile: mere, portocale, lămâie, kiwi, banane, struguri, ananas, piersici, grapefruit, mango), dioxid de carbon, acidifiant acid citric, stabilizatori gumă arabică și gumă esterică, antioxidant acid ascorbic, arome, conservanți benzoat de sodiu și sorbat de potasiu, colorant beta-caroten”.


Guma esterică este un aditiv alimentar cu rol de agent de îngroşare, emulgator, stabilizator, adjuvant şi aromatizant. Constituie, de asemenea, materie de bază pentru guma de mestecat. Este utilizată la tratamentul de suprafaţă al fructelor şi legumelor proaspete şi în băuturi nealcoolice aromatizate energizante şi în băuturi alcoolice tulburi aromatizate, cu conţinut de alcool mai mic de 15%. Băuturile care conţin acest aditiv nu sunt recomandate copiilor. Până în anul 2002, această substanţă nu a fost permisă în România, fiind introdusă ca urmare a alinierii la legislaţia europeană. Dozele mari produc hiperkinezie, insomnie, tahicardie.


Guma arabică este un aditiv alimentar cu rol de emulgator, stabilizator, agent de îngroşare, de umplere şi de aglomerare. Este un produs natural, obţinut din arborele Acacia senegal. Se utilizează în cantităţile prevăzute de reţete în produse lactate, în dulciuri, creme, grăsimi emulsionate tartinabile cu sau fără arome, sosuri, toppinguri, dressinguri, îngheţate, fructe şi legume prelucrate, conservate, produse din carne, peşte, ouă, condimente, supe, ciorbe, membrane comestibile, produse din proteine vegetale, suplimente nutritive etc. Se utilizează şi ca substanţă- suport pentru alţi aditivi alimentari. În doze mari poate produce balonare şi flatulenţă.


Acidul citric E330, este cunoscut sub numele de sare de lămâie. Se prezintă ca o pulbere incoloră, cu un gust acru, ușor solubil în apă. Acidul citric este utilizat în industria alimentară deoarece conferă produselor un gust plăcut de acid. Este foarte solubil în apă, prin urmare poate fi adăugat si in sucuri, dulciuri, bomboane, jeleuri și fructe congelate. Utilizarea acidului citric este o necesitate pentru clarificarea enzimatică a sucurilor, pentru împiedicarea zaharisirii mierii de albine.

E 300, acidul ascorbic, este un aditiv alimentar care face parte din categoria antioxidanților. În industria alimentară, acidul ascorbic este unul dintre cei mai utilizați aditivi nutritivi ca: agent antioxidant, agent de conservare, inhibitor de nitrozamină, fortifiant etc. Este cea mai răspândită vitamină din natură, mai ales în regnul vegetal. Vitamina C poate fi sintetizată și în regnul animal, dar oamenii nu au această capacitate de a o sintetiza.


Benzoatul de sodiu- E 211 - face parte din categoria aditivilor de conservare, de natură organică. Este o substanță antiseptică. Se obține sintetic din tratarea acidului benzoic cu o soluție de hidroxid de sodiu. După filtrare, se concentrează și se purifică prin recristalizare. Acidul benzoic și benzoații consumați frecvent pot provoca la om fenomene alergice, ca de exemplu: cefalee, urticarie, eczeme, dermatite atopice etc. Aceste afecțiuni alergice sunt cauzate de interferența aditivilor cu diverse substraturi sau enzime pe cale metabolică. Unii autori au menționat faptul că acidul benzoic inhibă activitatea unor enzime digestive și deprimă absorbția substanțelor nutritive. Date din literatură arată că unele cazuri de eritem polimorf pot fi asociate unei hipersensibilități datorate acidului benzoic. Acidul benzoic este cuprins și în grupa aditivilor cu risc de intoleranță respiratorie, putând produce chiar șoc anafilactic. Mai mult, acidul benzoic și benzoații sunt considerați aditivi cancerigeni, iar în unele țări ca SUA se interzice folosirea lor. Benzoații nu se acumulează în totalitate în organismul uman. Ei sunt eliminați în procente cuprinse între 66-95% prin conjugare cu glicina (în final fiind excretați cu acid hipuric), iar o altă parte, prin conjugare cu acid gluconic. Dozele mari și consumul îndelungat de benzoați pot produce iritație gastrică, anorexie, vomă, afectarea ficatului și a rinichilor. În combinație cu coloranții alimentari azoici favorizează hiperactivitatea la copii (sindromul ADHD). Unele studii au sugerat că cu cât concentrația de benzoat de sodiu este mai mare, cu atât se creează mai mulți radicali liberi. Radicalii liberi pot deteriora celulele și pot crește riscul de boli cronice.



Citește și:

populare
astăzi

1 Un roi de drone ucrainene a „măcelărit” o importantă bază aeriană rusă, sediul unui regiment de aviație cu bombardiere Su-34

2 Foarte interesante amănunte!

3 Dezvăluiri de-ți stă mintea-n loc despre Coldea în presa din Albania

4 Știați că Egiptul are peste 20 de escadrile cu 5 tipuri diferite de avioane de luptă?

5 Așa o fi?