Problema alegerilor prezidențiale din 2009 a constat în faptul că au existat multe secții care au avut peste 2.000 de alegători, în condițiile în care, potrivit estimărilor, doar un număr de 1.050 de alegători pot vota în intervalul orar 7,00 - 21,00, iar aceste probleme au fost mai ales în diaspora, a declarat marți Viorel Hrebenciuc, fost șef al campaniei prezidențiale a lui Mircea Geoană.

"Ne interesează orice legat vizavi de modul în care s-au desfășurat alegerile și organizate, și ce a dus la contestarea acestor alegeri", a precizat președintele comisiei de anchetă, Mihai Fifor.

"Atunci intrăm în ultima săptămână de dinaintea alegerilor", a arătat Hrebenciuc.

"Luni, în ultima săptămână, în sondaje aveam 54 la 46 pentru candidatul PSD, domnul Geoană, ceea ce însemna un plus circa 600.000 de voturi. A urmat episodul cunoscut din ziua de joi — nu intru în amănunte — fapt care a dus ca în turul doi să vină la vot cu circa 800.000 de alegători mai mult decât în turul I, lucru care nu este prea uzual în alegeri. (...) Ultimul sondaj pe care l-am avut, cu circa 12.000 de interveviați, ceea înseamnă sub 1,5 marjă de eroare, de sâmbătă seara, deci dinaintea zilei de duminica, avea scorul 51.5% la 48,5% pentru Geoană. Doar 1,5% e clar că ne-a alarmat. A început ziua votului, prezența a fost mult mai bună decât în primul tur, circa 10 milioane de alegători, la ora 21,00 s-au închis urnele, sunt secții care au mai continuat și după ora 21,00. Începând cu ora 22,30 au început să ne vină rezultatele din țară, am văzut că în țară în secțiile de vot din țară aveam un plus de doar 15.000 de voturi, lucru care de acum ne dădea foarte mult de gândit. (...) Ne-am dat seama că din diferența de voturi putem să pierdem alegerile", a relatat Hrebenciuc.

El a argumentat apoi de ce s-a considerat "că totul s-a întâmplat în diaspora", amintind că a fost președintele comisiei care a făcut legea electorală din 2004 (nr. 370) conform căreia într-o secție de vot pe listele electorale sunt trecuți maxim 2.000 de alegători. Hrebenciuc a susținut că numărul maxim de voturi care poate fi obținut în intervalul orar 7,00 — 21,00 este de 1.050, de aici "începând discuția serioasă".

"Cum a ajuns comisia, în înțelepciunea ei, la cifra de 2.000? În cadrul comisiei, la care au participat toate partidele, am calculat următorul lucru: având în vedere că votul se desfășoară de la ora 7,00 la ora 21,00, că într-o secție de vot erau două ștampile, două urne, cinci cabine de vot, luând în medie 4 minute de om, din momentul în care intră în secția de vot (...), toate mergând perfect. Maximul de voturi care poate fi obținut este de 1.050. Și de aici începe discuția serioasă. 1.050, în contextul în care toate alegerile se desfășoară non stop, fără niciun fel de pauză, fără alte chestiuni, scandaluri și așa mai departe. Având în vedere că puteau doar 1.050 de oameni să voteze (...), la Gara de Nord, unde a fost o coadă imensă, au votat 730 de oameni. A mai fost o secție de vot care a fost arătat foarte mult în ziua respectivă — la facultatea de drept, la Universitate — au votat în jur de 950 de oameni acolo. Deci, având în vedere că maximul de voturi care putea fi obținut era de 1.050, noi atunci am considerat că trebuie să punem 2.000 de alegători pe listele de vot, pentru că 1,50 de votanți ar fi însemnat că facem 36.000 de secții de vot.(...) Și acum ajungem la diaspora. Am cerut colegului care se ocupa de diaspora să-mi dea lista secțiilor vot din diaspora în ordinea descrescătoare a numărului de alegători", a precizat Hrebenciuc.

Potrivit acestuia, "surpriza" sa a fost că prima secție "mult discutată" de la Paris avea 3.785 de alegători, aceasta în contextul în care în diaspora alegătorii mai trebuiau să completeze o declarație pe proprie răspundere că n-au mai votat în altă secție.

"Deci tot în cele 4 minute includem și această declarație, fără niciun fel de problemă. Dar nu numai Parisul este problema. (...) În Irlanda — secție de vot au votat 2.342 de oameni. Și în Anglia sunt două secții de vot cu peste 2.000 de alegători, restul sunt cifre normale. (...) De la Anglia trecem la Spania și vedem că sunt peste 10 secții de vot în care au votat peste 2.300 de oameni, deci dublu decât ar fi fost normal. Curios este că la aceste secții sunt și secții alăturate, deci practic iar un motiv în plus de suspiciune. În Italia, de asemenea, peste 10 secții de vot care au peste 2.000 de alegători. La Chișinău sunt patru sau cinci secții care au de asemenea peste 2.000 de alegători. Și acum dumneavoastră trebuie să judecați în comisie cum s-a putut. (...) Problema e cum au reușit să voteze în acele secții mult mai mulți oameni decât puteau să voteze în mod normal, cifra maximă fiind 1.050", a detaliat fostul șef de campanie al lui Geoană.

Viorel Hrebenciuc a povestit în context și despre "celebra discuție" cu Adriean Videanu și a reafirmat că per total au fost 85.000 de voturi cu care PSD a pierdut în diaspora, fapt care a dus la rezultatul alegerilor prezidențiale din 2009, care a fost apoi contestat.

"Discuția mea celebră cu domnul Videanu, cu Viorică. L-am căutat pe domnul președinte Băsescu să-i spun ce am descoperit, n-a răspuns la telefon, cred că sărbătorea. Am vorbit cu dl Videanu, când am discutat eram la partid în prezența tuturor colegilor mei, n-am vorbit subversiv, i-am explicat și dumnealui ce am spus acum, el a parat foarte bine (...) O să vedeți că mai sunt și secții de vot în România care au peste 2.000 de alegători, de obicei în zonele în care noi, PSD-ul, pierdem. Din punctul meu de vedere, controlul și ancheta pe care trebuie să o faceți este relativ simplă — luați legătura cu cei din secțiile de vot, care au condus sau au făcut procesele verbale... Vad că e o discuție de ani de zile în jurul softului. Din punctul meu de vedere e o copilărie această discuție. În ce constă 'marele soft'—într-o simplă adunare, la alegerile prezidențiale sunt doi candidați în turul doi, ai "da" și "nu", și un contabil cu creionul după ureche poate să facă totalul ăsta. (...) Noi am făcut numărătoarea paralelă", a spus el.

AGERPRES