Voi ați văzut asta? Documente: Înalta Curte și PSD, front comun cu argumente identice împotriva Legii salarizării
Proiectul Legii salarizării bugetarilor se confruntă cu o opoziție puternică, venită simultan din partea Partidului Social Democrat (PSD), condus de Sorin Grindeanu, și a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), sub președinția Liei Savonea. Ambele entități au atacat, luni, inițiativa legislativă folosind argumente identice, centrându-se pe presupusa nelegalitate a mandatului ministrului Muncii, Dragoș Pîslaru, și pe depășirea termenului constituțional de interimat. De asemenea, un alt punct comun de contestare este ideea că guvernul interimar, denumit în comunicate drept „guvernul Bolojan”, nu ar avea legitimitatea de a iniția astfel de proiecte legislative majore, fiind un executiv demis, scrie g4media.ro .
Proiectul Legii salarizării bugetarilor se confruntă cu o opoziție puternică, venită simultan din partea Partidului Social Democrat (PSD), condus de Sorin Grindeanu, și a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), sub președinția Liei Savonea. Ambele entități au atacat, luni, inițiativa legislativă folosind argumente identice, centrându-se pe presupusa nelegalitate a mandatului ministrului Muncii, Dragoș Pîslaru, și pe depășirea termenului constituțional de interimat. De asemenea, un alt punct comun de contestare este ideea că guvernul interimar, denumit în comunicate drept „guvernul Bolojan”, nu ar avea legitimitatea de a iniția astfel de proiecte legislative majore, fiind un executiv demis.
ÎCCJ invocă presupuse vicii de constituționalitate
Înalta Curte de Casație și Justiție a semnalat posibile vicii de neconstituționalitate ale proiectului încă din faza sa inițială. În adresele oficiale transmise președinților Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, și Senatului, Mircea Abrudean (conform documentelor ICCJ ), instanța supremă a evidențiat faptul că întreaga procedură de elaborare, fundamentare și negociere a proiectului a fost coordonată de un ministru al cărui mandat ar fi încetat.
Lia Savonea, președinta ÎCCJ, a invocat articolele 107 alin. (3) și (4) din Constituție, susținând că termenul maxim de 45 de zile pentru exercitarea interimatului a fost depășit. Prin urmare, în viziunea sa, ministrul Pîslaru nu ar mai deține competența constituțională necesară pentru a exercita atribuțiile de conducător al ministerului sau de titular al inițiativei legislative guvernamentale. Instanța Supremă a adăugat că o eventuală reluare a proiectului de către parlamentari nu ar putea remedia această nelegalitate originară.
În scrisoarea adresată președinților celor două camere ale Parlamentului, Lia Savonea a subliniat:
”Totodată, inițiativa legislativă este afectată de un viciu distinct sub aspectul competenței constituționale a autorității care a exercitat atribuțiile specifice inițiatorului proiectului de lege. Deși Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a acționat în fapt ca autoritate inițiatoare, întreaga procedură de elaborare, fundamentare și promovare a proiectului a fost coordonată și asumată de un ministru al cărui mandat constituțional încetase ca urmare a expirării termenului maxim de 45 de zile prevăzut de art. 107 alin. (3) și (4) din Constituție pentru exercitarea interimatului funcției. După expirarea acestui termen, persoana desemnată să exercite interimar funcția de ministru nu mai deține competența constituțională aferentă acestei funcții și, în consecință, nu mai poate exercita atribuțiile pe care legea le rezervă ministrului în calitate de conducător al ministerului și titular al inițiativei legislative guvernamentale. Limita de 45 de zile instituită de Constituție are caracter imperativ și reprezintă o condiție de validitate pentru exercitarea atribuțiilor ministeriale, astfel încât depășirea acesteia lipsește de temei constituțional actele efectuate în exercitarea acestor competențe”.
Lia Savonea
Un al doilea argument invocat de ÎCCJ vizează legitimitatea generală a guvernului. Lia Savonea a afirmat că "guvernul Bolojan", fiind demis de Parlament, nu ar avea dreptul să inițieze nici măcar discuții despre proiectul legii salarizării. În scrisoarea către președinții Parlamentului, se menționează:
”O asemenea inițiativă este susceptibilă a fi afectată de un viciu de constituționalitate încă de la momentul inițierii sale (ab initio), întrucât a fost promovată în condițiile în care Guvernul se afla în situația reglementată de art. 110 alin. (4) din Constituție, putând exercita exclusiv atribuțiile necesare administrării treburilor publice până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern. În această perioadă, competențele Guvernului și ale membrilor săi sunt limitate prin Constituție, fiind excluse acele acte care angajează opțiuni majore de politică legislativă sau care depășesc sfera actelor necesare asigurării continuității administrației publice.”
Președinta ÎCCJ a mai anunțat că, în cazul în care legea va fi adoptată fără corectarea acestor "deficiențe", instanța supremă va sesiza Curtea Constituțională a României (CCR). Această sesizare nu ar viza exclusiv dispozițiile referitoare la magistrați, ci "toate prevederile care afectează, cu încălcarea principiilor constituționale, categoriile profesionale defavorizate prin noua reglementare".
PSD adoptă o linie de atac juridic similară
Partidul Social Democrat a preluat în mod simetric aceeași argumentație constituțională în comunicatul său oficial emis luni. Social-democrații denunță faptul că interimatul miniștrilor din Guvernul demis ar fi depășit "limita imperativă de 45 de zile prevăzută de Constituție".
Conform comunicatului PSD:
”Partidul Social Democrat a luat astăzi măsuri juridice ferme și fără precedent împotriva guvernului Bolojan, care, deși demis, continuă să acționeze ca și cum ar deține un mandat deplin, încălcând flagrant atât Constituția României, cât și limitările impuse de lege. Este prima etapă a unui proces de denunțare în fața tuturor autorităților competente a abuzurilor sistematice ale unui guvern al cărui mandat a încetat, iar interimatul miniștrilor săi a depășit termenul constituțional de 45 de zile”.
Comunicat PSD
Social-democrații acuză executivul că acționează neconstituțional prin adoptarea de "acte de dispoziție și politici publice pe termen lung", depășind cadrul strict al "administrării treburilor publice" permis unui guvern demis, conform articolului 110 alin. 4 din Constituție. Acest punct reprezintă un alt aspect de convergență cu criticile formulate de ÎCCJ.
În comunicatul citat, PSD a mai detaliat:
”De la momentul demiterii de către Parlament, acțiunea executivă a Guvernului Bolojan este strict restricționată de lege la acte de administrare curentă. Nu este interpretarea vreunui avocat, nu este vreo opinie politică — ci reprezintă norma constituțională explicită. În loc să respecte această regulă fundamentală a statului de drept, premierul demis Ilie Bolojan a ales s-o sfideze și s-o interpreteze abuziv, după bunul său plac. A inițiat acte de dispoziție — hotărâri de Guvern și politici publice cu impact pe termen lung — ceea ce îi era total și irevocabil nepermis”.
Comunicat PSD
Ca urmare a acestor presupuse abateri, PSD a anunțat că va sesiza Curtea de Apel București pentru suspendarea hotărârilor de Guvern adoptate pe 23 iulie 2026 și a altor acte normative considerate ilegale. De asemenea, partidul va depune o plângere penală la Parchetul General.
Expert în drept constituțional contrazice argumentele comune
Un expert în drept constituțional a explicat, pentru G4Media, că demiterea întregului guvern printr-o moțiune de cenzură modifică aplicabilitatea regulilor. În cazul miniștrilor interimari care au preluat portofolii după demisia miniștrilor PSD, mandatul acestora nu este limitat la 45 de zile. Aceștia trebuie să își continue atribuțiile atâta timp cât guvernul interimar rămâne în funcție.
În ceea ce privește al doilea argument, referitor la incapacitatea guvernului interimar de a adopta hotărâri sau de a purta discuții pe marginea proiectului legii salarizării bugetarilor, același expert l-a calificat drept "prostie". El a precizat că articolul 110 din Constituție stipulează clar că "guvernul al cărui mandat a încetat îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern". Prin urmare, dacă adoptarea unei hotărâri de guvern este necesară pentru administrarea treburilor publice sau pentru atragerea fondurilor din PNRR, guvernul nu doar că are dreptul, ci este chiar obligat să o facă.
Explorează subiectele:
