Vot crucial în Germania: Extrema dreaptă AfD ar putea conduce primul său land
Străzile din Magdeburg au răsunat sâmbătă de scandări în favoarea democrației, mii de cetățeni mobilizându-se chiar în ajunul alegerilor regionale din Saxonia-Anhalt. Scrutinul de duminică ar putea marca un moment de cotitură pentru politica postbelică a Germaniei, în contextul în care Alternativa pentru Germania (AfD) domină categoric sondajele și speră să preia, în premieră, conducerea unui guvern regional.
Cu o zi înainte ca aproximativ 1,8 milioane de cetățeni cu drept de vot din Saxonia-Anhalt să fie chemați la urne pentru desemnarea noului parlament regional, centrul orașului Magdeburg a devenit scena unei ample demonstrații civice. Marșul, inițiat de rețeaua „Sachsen-Anhalt. Weltoffen” („Saxonia-Anhalt. Deschisă către lume”), a reunit mii de manifestanți de toate vârstele.
Coloana de protestatari a parcurs traseul central până în fața catedralei locale, punct final marcat de alocuțiuni publice și momente muzicale, conform informațiilor transmise de AFP. Mulțimea a afișat steaguri multicolore și pancarte împotriva urii și a extremismului, cu mesaje precum „Mai multă iubire, mai puțină ură”, „O viață mai bună fără naziști” sau remarca ironică „Și cartoful este de origine străină”. Miza scandată la unison a fost apărarea valorilor democratice.
Tensiunea din stradă reflectă situația critică dinaintea votului din 6 septembrie, scrutin care reprezintă totodată un test extrem de dur pentru cancelarul federal Friedrich Merz și partidul său, Uniunea Creștin-Democrată (CDU).
Un avans istoric pentru AfD în măsurătorile sociologice
Formațiunea de extremă dreapta pornește din poziția de favorită detașată. Datele făcute publice pe 4 septembrie de Politbarometru ZDF indică o cotă de încredere de 40% pentru AfD, în timp ce CDU este cotată cu doar 23%. Formațiunea Die Linke întrunește 13%, social-democrații (SPD) 9%, iar Verzii se află la 6%. Sub pragul electoral de intrare în parlament, stabilit la 5%, se situează liberalii (FDP) și partidul BSW, ambele fiind cotate la 3%.
Perspectivele AfD sunt chiar mai ridicate într-o cercetare ARD/Infratest de la finalul lunii august, care credita partidul cu 42%, față de 22% pentru creștini-democrați. O astfel de performanță la urne ar reprezenta dublarea scorului înregistrat de formațiune în 2021 și cel mai spectaculos rezultat atins vreodată într-un land german.
Deși Reuters subliniază că decalajul dintre primele două clasate atinge 15-20 de puncte procentuale, obținerea majorității absolute rămâne incertă. Potrivit ZDF, 54% dintre alegători privesc negativ ideea unui guvern monocolor condus exclusiv de AfD, în timp ce 30% ar susține un astfel de scenariu. Totodată, dacă ar putea alege direct premierul, actualul lider regional Sven Schulze (CDU) ar fi preferat de 48% dintre cetățeni, în timp ce Ulrich Siegmund, reprezentantul AfD, ar întruni 32% din opțiuni.
Cine este Ulrich Siegmund și ce prevede programul „Vision 2026”
Principalul vector electoral al AfD în Saxonia-Anhalt este deputatul regional Ulrich Siegmund, în vârstă de 36 de ani. Prezentându-se ca exponent al unui nou val politic, el a mizat masiv pe rețelele sociale, punând accentul pe oprirea imigrației, identitatea germană și criticarea deciziilor administrației de la Berlin. Reuters observă că, deși Siegmund a încercat să păstreze o imagine mai moderată în discursul public decât alte figuri proeminente din partid, doctrina filialei din Saxonia-Anhalt este de o duritate accentuată. De altfel, structura locală este oficial desemnată drept organizație extremistă de dreapta confirmată de către serviciile regionale de securitate internă.
Programul guvernamental asumat de Siegmund și AfD, denumit „Vision 2026”, include o serie de măsuri radicale:
- aplicarea unor deportări rapide și impunerea unor bariere drastice privind imigrația;
- diminuarea regimului de protecție destinat refugiaților din Ucraina;
- segregarea unor categorii de copii proveniți din rândul refugiaților în cadrul unităților de învățământ;
- interzicerea arborării steagurilor comunității LGBT+ pe sediile autorităților publice;
- obligativitatea intonării imnului și afișării mai vizibile a drapelului federal în școli;
- reorientarea culturii spre direcții exclusiv naționaliste;
- oprirea finanțărilor acordate inițiativelor sau entităților catalogate drept „anti-germane”;
- reorganizarea structurală a televiziunii și radioului public.
După cum remarcă The Guardian, platforma electorală ia în vizor inclusiv moștenirea școlii Bauhaus, punct cardinal de referință pentru land. Partidul intenționează să elimine sloganul „think modern”, conceput pe fundamentul Bauhaus, și să îl schimbe cu formula „think German”, ca parte a viziunii lor patriotice.
Sursele ascensiunii: decalaje economice și perspectiva asupra Rusiei
Popularitatea AfD în această parte a Germaniei depășește simpla temă a imigrației. Saxonia-Anhalt continuă să sufere din cauza traumelor economice și dezechilibrelor structurale rămase după căderea Zidului Berlinului.
Surse precum Reuters și DW explică avântul extremei drepte prin prisma veniturilor substanțial mai mici în comparație cu vestul republicii, procesul accentuat de îmbătrânire a populației și sentimentul persistent de neglijare resimțit în est. Un exemplu elocvent este orașul Dessau, unde populația s-a prăbușit de la circa 130.000 de rezidenți în 1990 la doar 75.000, în timp ce șomajul a rămas peste standardul la nivel național.
Totodată, viziunea față de Moscova este un factor determinant. În fostul spațiu est-german, Rusia este percepută considerabil diferit față de regiunile occidentale, iar AfD exploatează acest filon, solicitând oprirea ajutoarelor pentru Ucraina, redeschiderea pieței pentru hidrocarburile din Rusia și reînnodarea schimburilor economice cu Kremlinul.
Calculul politic și capcana coalițiilor
Deși AfD este aproape sigură de un succes electoral categoric, accesul direct la guvernare depinde de deținerea unei majorități absolute. Toate partidele relevante din land au respins ferm orice colaborare cu această formațiune. Astfel, extrema dreaptă riscă să câștige clar votul, dar să rămână izolată în băncile opoziției.
Pentru a bloca AfD, premierul în funcție Sven Schulze ar trebui să negocieze o alianță cu celelalte forțe parlamentare. Totuși, o formulă compusă din CDU, social-democrați și Verzi ar putea să nu dețină mandatele necesare. În această situație, Schulze s-ar putea vedea forțat să apeleze la sprijinul Die Linke, situație problematică deoarece doctrina oficială a CDU interzice cooperarea cu stânga radicală, amintește Euractiv .
Deși actualul prim-ministru a declarat public că nici AfD, nici Die Linke nu vor face parte dintr-un executiv format de el, alternativele aritmetice rămân neclare. Noul partid BSW, critic la adresa susținerii Ucrainei și deschis către Rusia, ar putea fi o necunoscută, însă poziționarea sa sub pragul de 5% în sondajele recente complică și mai mult calculele.
Consecințe majore pentru Friedrich Merz
Rezultatul din Saxonia-Anhalt reprezintă o lovitură directă pentru cancelarul Friedrich Merz. Pe lângă faptul că filiala regională a CDU ar putea încheia cursa la o distanță uriașă, de până la 20 de procente în spatele AfD, strategia de campanie a lui Sven Schulze a urmărit izolarea față de Berlin.
Merz a avut prevăzute doar două apariții în campania locală, iar Schulze a evitat constant să asocieze scrutinul cu imaginea cancelarului. Conform unui reprezentant CDU din Magdeburg, eșecul probabil de la urne este nota de plată pentru deciziile de la nivelul guvernului federal. Publicația The Guardian notează că Schulze s-a delimitat deschis de măsurile adoptate de propriul partid la nivel național, atacând inclusiv reforma pensiilor și evitând să pronunțe numele lui Friedrich Merz în timpul dezbaterilor televizate.
Situația este stânjenitoare pentru șeful executivului de la Berlin, care garantase că sub conducerea sa CDU va diminua influența extremei drepte. În realitate, în Saxonia-Anhalt, partidul condus la nivel local de Siegmund are șanse mari să-și dubleze forța electorală comparativ cu precedentul vot.
Un test de rezistență pentru întreaga Germanie
Investirea lui Ulrich Siegmund în funcția de prim-ministru ar constitui primul precedent postbelic în care un lider de extremă dreapta ajunge în fruntea unui guvern de land. Însă, indiferent de formula guvernamentală finală, depășirea pragului de 40% de către AfD schimbă din temelii echilibrul de putere din republică.
Scrutinul de duminică este doar primul dintr-o serie tensionată: peste două săptămâni au loc alegeri în Berlin, urmate în toamnă de cele din Mecklenburg-Pomerania Occidentală, zone unde formațiunea radicală își păstrează o poziție electorală redutabilă.
Astfel, miza alegerilor din Saxonia-Anhalt – un land cu 2,1 milioane de locuitori – va lămuri nu doar cine preia administrația locală, ci și dacă cordonul sanitar impus de partidele democratice tradiționale mai poate rezista în fața unei forțe politice care a convins aproape jumătate din electorat.
Explorează subiectele:
