Vot decisiv pentru păcănele: PSD face jocul industriei invocând locurile de muncă
Viitorul sălilor de păcănele poate fi decis de fiecare administraţie locală în parte. Foto: arhivă
Miza votului de miercuri din Parlament este uriașă atât pentru operatorii economici care dețin săli fizice de jocuri, cât și pentru primari și consiliile locale. Dezbaterile se concentrează pe modul în care aceste afaceri contribuie financiar la bugetele comunităților și pe noile propuneri legislative care ar putea modifica condițiile de funcționare și sistemul de taxare.
Cum încearcă PSD să menajeze industria jocurilor de noroc
În cadrul discuțiilor din Comisia de Buget a Camerei Deputaților, reprezentanții industriei de profil au făcut presiuni pentru introducerea unei taxe și a unor reguli unitare la nivel național. Aceștia au susținut că impunerea unor restricții va diminua încasările și va împinge o parte a jucătorilor către piața neagră.
În loc să apere ferm comunitățile afectate de acest fenomen, PSD adoptă o poziție duplicitară, menită să protejeze interesele operatorilor de păcănele. Mai exact, deputatul social-democrat Adrian Câciu a găsit de cuviință să ceară ca amendamentele aduse legii să țină cont nu doar de interesele comunităților locale, ci și de „locurile de muncă din domeniu” — o retorică clasică prin care reprezentantul PSD caută să justifice menținerea în viață a unei industrii extrem de nocive.
De cealaltă parte, deputatul USR Cezar Drăgoescu a demontat argumentele financiare invocate de operatori, punând pe primul plan consecințele sociale grave generate de jocurile de noroc. În același timp, deputatul AUR Dumitru Dilea s-a pronunțat în favoarea autorizării prin intermediul consiliilor locale, menționând însă și aportul financiar al acestui sector la buget.
Puterea dată primăriilor prin actuala legislație
În prezent, prin prevederile OUG nr. 7/2026, administrațiile locale dispun deja de pârghiile necesare pentru a decide soarta jocurilor de noroc pe teritoriul lor. Mai multe orașe au profitat de acest cadru legal pentru a închide sălile de profil sau pentru a le restricționa accesul doar în anumite perimetre.
Actul normativ aflat în vigoare stipulează clar obligațiile firmelor și drepturile autorităților locale:
„Se modifică și completează reglementările privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, prin introducerea obligației operatorilor licențiați de a obține, pe lângă licența națională, și o autorizație de funcționare de la autoritatea administrației publice locale pe raza căreia își desfășoară activitatea.
Consiliile locale vor stabili o taxă locală anuală, iar spațiile destinate jocurilor de noroc vor trebui autorizate în baza politicilor locale. Operatorii au obligația de a informa autoritățile locale înainte de începerea activității într-o localitate și de a respecta cerințele tehnice și regulamentare stabilite prin normele metodologice. Consiliul local decide, prin hotărâre, dacă pe teritoriul unității administrativ-teritoriale pe care o reprezintă se pot desfășura activități de jocuri de noroc.
Pentru operatorii economici care la data intrării în vigoare a prezentei OUG dețin autorizație valabilă de exploatare a jocurilor de noroc de la ONJN, prevederile privind autorizarea locală se solicită la expirarea perioadei de autorizare de la ONJN, iar taxa locală anuală se va datora după expirarea acestui termen”
— OUG nr. 7/2026
Astfel, licența și autorizația națională emise de ONJN nu mai sunt suficiente. Firmele sunt obligate să obțină acordul primăriei, să se încadreze în zonele desemnate de consiliul local și să achite o taxă anuală calculată în funcție de suprafața spațiului. Există însă o perioadă de tranziție: firmele cu autorizații naționale active își pot continua activitatea până la expirarea acestora. În localitățile unde păcănelele au fost sau vor fi interzise, sălile se vor închide definitiv abia după ce expiră documentele actuale de la ONJN, moment în care reînnoirea devine imposibilă fără acordul local.
Dilema bugetelor locale: bani din taxe sau interzicerea sălilor
Pentru edili, principala necunoscută este legată de veniturile pe care le vor mai putea colecta, în timp ce operatorii așteaptă să vadă costurile pentru menținerea sălilor deschise și dacă vor mai avea dreptul să funcționeze fizic.
În forma actuală a legii, sumele colectate din taxa anuală de autorizare intră direct în bugetele locale, valoarea acesteia variind de la o localitate la alta, în funcție de decizia fiecărui consiliu. Dacă localitățile aleg să interzică complet sălile fizice, acestea renunță automat la sumele încasate de la operatori. Până în acest moment, nu a fost realizată o estimare la nivel național care să indice pierderile financiare suferite de bugetele locale în urma închiderii acestor spații.
Dacă votul de miercuri din Camera Deputaților va impune o taxă crescută sau reguli uniforme la nivel național, așa cum cere industria, primăriile se vor confrunta cu venituri diferite față de estimările actuale. Mai mult, orașele care au adoptat deja hotărâri de interzicere sau limitare a sălilor în baza OUG aflată în vigoare ar putea fi forțate să își modifice deciziile și să își recalculeze bugetele, în funcție de forma finală a legii care va ieși din Parlament.
Explorează subiectele:
