Sondaj INSCOP: Votanții PSD reclamă viața grea a seniorilor din România
Deși o majoritate confortabilă a populației recunoaște că nivelul de trai a evoluat față de perioada în care părinții lor erau tineri, societatea românească rămâne profund polarizată în privința șanselor de reușită și a vulnerabilităților actuale. Un nou studiu sociologic relevă falii adânci între mediul urban și cel rural, dar și modul în care opțiunile politice dictează percepția asupra greutăților cotidiene.
Progresul înregistrat de societatea românească este recunoscut la nivel colectiv, în ciuda nemulțumirilor curente care continuă să existe. Aceasta este una dintre concluziile principale desprinse de Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, pe baza datelor din cel mai recent Barometru Informat.ro – INSCOP Research. Sociologul avertizează însă asupra unei fracturi sociale evidente atunci când vine vorba despre șansele de afirmare: cetățenii cu studii superioare și cei din marile centre urbane identifică mult mai multe oportunități comparativ cu locuitorii din mediul rural sau persoanele cu un nivel redus de educație.
Viața părinților, privită ca o povară de majoritatea românilor
Conform datelor studiului , 60,8% dintre cei chestionați apreciază că generația părinților lor s-a confruntat cu un trai mai anevoios decât cel din prezent. Defalcat, 32% evaluează viața înaintașilor ca fiind mult mai grea, în timp ce 28,9% o consideră doar ceva mai dificilă. Această viziune este împărtășită peste medie de bărbați, tineri sub 30 de ani, absolvenți de învățământ superior, rezidenți din Capitală și din orașele mari, precum și de simpatizanții PNL și USR.
În schimb, 30,1% dintre participanți privesc trecutul cu mai multă îngăduință, susținând că părinții lor au dus o viață mai ușoară (13,1% mult mai ușoară, iar 17% ceva mai ușoară). Această opinie este întâlnită mai frecvent în rândul femeilor, al persoanelor din segmentul de vârstă 45-59 de ani, al cetățenilor cu studii primare și al electoratului AUR. De asemenea, 7,7% dintre români nu văd diferențe majore între condițiile de trai ale celor două generații, iar 1,3% nu au formulat o opinie.
Cine suportă cele mai mari greutăți în România actuală
Când vine vorba despre dificultățile prezentului, puțin peste jumătate dintre respondenți (51,3%) consideră că povara este distribuită în mod relativ egal între toate categoriile de vârstă. Cu toate acestea, atunci când sunt indicate grupuri specifice, 22,8% dintre români îi desemnează pe seniorii de peste 60 de ani drept cei mai afectați. Interesant este că tocmai votanții PSD — partid care își arogă constant rolul de protector al pensionarilor — indică într-o proporție peste medie că vârstnicii de peste 60 de ani au cea mai grea viață în prezent. Aceeași percepție este împărtășită mai frecvent de bărbați, persoane între 30 și 44 de ani, absolvenți de studii superioare și locuitori din București și marile orașe.
Pe locul al doilea în topul vulnerabilităților se află tinerii sub 35 de ani, indicați de 16,6% dintre participanții la sondaj. Această categorie este văzută ca fiind cea mai expusă greutăților în special de către respondenții cu vârste între 18 și 29 de ani și de utilizatorii platformei Instagram. În schimb, segmentele active de populație sunt percepute ca având mai puține probleme: doar 4,4% cred că persoanele între 35 și 44 de ani au cea mai dificilă viață, iar 3,6% indică categoria 45-59 de ani. Un procent de 1,2% reprezintă non-răspunsuri.
Oportunitățile tinerilor divid societatea
Perspectivele de reușită în viață pentru noile generații împart România în două tabere aproape egale. Astfel, 51,4% dintre cei intervievați sunt de părere că tinerii din ziua de azi beneficiază de mai multe șanse de succes față de generațiile anterioare (28,1% indică mult mai multe oportunități, iar 23,2% ceva mai multe). Acest optimism este specific angajaților din sistemul bugetar, votanților USR și PNL, persoanelor cu vârste cuprinse între 18 și 44 de ani, celor cu educație superioară, locuitorilor din marile centre urbane și din Capitală, precum și utilizatorilor de Instagram.
La polul opus, 40,9% dintre români privesc cu pesimism viitorul tinerilor, considerând că aceștia au mai puține șanse de realizare decât predecesorii lor (22,2% spun că oportunitățile sunt mult mai puține, iar 18,8% ceva mai puține). Această viziune sumbră prevalează în mediul rural, printre cetățenii cu educație primară, persoanele care au depășit vârsta de 60 de ani și simpatizanții AUR. Alți 5,2% apreciază că șansele au rămas la un nivel similar, în timp ce 2,5% nu au știut sau nu au dorit să răspundă.
Cercetarea sociologică a fost derulată de INSCOP Research la comanda platformei Informat.ro, în colaborare cu Strategic Thinking Group, în intervalul 26 octombrie – 2 noiembrie 2026. La studiu au participat 1.197 de cetățeni adulți, chestionați prin metoda mixed-mode secvențial (interviuri telefonice CATI și chestionare online CAWI). Marja maximă de eroare a datelor este de ±2,8%, la un nivel de încredere de 95%.
Explorează subiectele:



