Zelenski demite șefi militari: Tensiuni civil-militare adâncite de vulnerabilități vechi

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a intervenit recent pentru a soluționa tensiunile persistente dintre conducerea civilă și cea militară, operând schimbări majore la vârful armatei și al Ministerului Apărării. Deciziile, care includ demiterea comandantului-șef Oleksandr Sîrski și a ministrului Apărării, Mihailo Fedorov, scot la iveală vulnerabilități instituționale profunde ce amplifică conflictele interne într-un moment critic al războiului împotriva Rusiei.

Volodimir Zelenski, întîlnire cu liderii militari/FOTO:X

Volodimir Zelenski, întîlnire cu liderii militari/FOTO:X

Volodimir Zelenski a oferit recent primele explicații privind decizia de a-l demite pe comandantul-șef Oleksandr Sîrski și, cu doar câteva zile înainte, pe ministrul Apărării, Mihailo Fedorov. Liderul de la Kiev a declarat că a fost forțat să acționeze din cauza tensiunilor crescânde dintre cei doi oficiali, care blocau procesul de luare a deciziilor într-un moment crucial al războiului.

Remanierea a venit într-o perioadă marcată de proteste generate de înlăturarea lui Fedorov, considerat de mulți artizanul strategiei care a transformat dronele într-unul dintre principalele avantaje ale armatei ucrainene. În locul lui Sîrski, Zelenski l-a numit comandant-șef al Forțelor Armate pe Mihailo Drapatîi, care deținea anterior funcția de comandant al Grupării Forțelor Întrunite.

„Nu am timp să ascult două tabere”

Într-un interviu acordat Sky News, președintele ucrainean a negat că schimbările ar fi rezultatul unor rivalități personale, dar a recunoscut că relația dintre fostul ministru al Apărării și fostul comandant al armatei devenise insuportabilă.

„Nu am timp de discuții. Nu am timp să ascult o parte, apoi cealaltă parte, când cele două părți nici măcar nu sunt dispuse să stea la aceeași masă. Nu trebuie să aflu cine are dreptate și cine nu”, a afirmat Zelenski.

Șeful statului a accentuat că, într-un război de o asemenea anvergură, precum cel declanșat de Rusia, conducerea militară trebuie să funcționeze fără blocaje și conflicte interne.

Prioritatea rămâne frontul

Zelenski a subliniat că cea mai mare provocare pentru Ucraina rămâne menținerea efectivelor pe linia frontului, în special înaintea campaniei de iarnă. „Dacă nu ai soldați pe front, dacă aceștia se retrag sau dacă ai impresia că poți purta războiul doar cu drone, vei pierde. Inamicul înaintează, iar fără militari vei pierde mai întâi un sat, apoi un oraș”, a avertizat liderul ucrainean, insistând că dezvoltarea tehnologică nu poate înlocui complet prezența trupelor pe teren.

Deși demiterea lui Mihailo Fedorov a stârnit nemulțumiri, având în vedere contribuția sa la programul de drone, Zelenski a respins ideea că succesul acestor operațiuni depinde de o singură persoană. Potrivit președintelui, misiunile sunt rodul cooperării dintre serviciile de informații, structurile militare și industria de apărare, iar strategia va continua, indiferent de schimbările de personal.

Conflicte instituționale adânc înrădăcinate

Dezacordurile dintre conducerea civilă și cea militară sunt considerate normale în orice stat. Totuși, în timpul războiului, aceste interese concurente se transformă în chestiuni de importanță politică majoră din cauza amenințării existențiale. În Ucraina, slăbiciunile instituționale fac ca astfel de conflicte să fie mai probabile și mult mai dificil de reglementat.

Cercetările recente arată o reticență persistentă față de principiul fundamental conform căruia Ministerul Apărării trebuie condus de un civil. Deși legislația adoptată sub presiunea occidentală a permis numirea mai multor miniștri civili începând cu 2019, președintele s-a bazat în mod tradițional pe comandantul suprem pentru elaborarea politicilor de apărare, marginalizând inițiativele de reformă.

Acest lucru a fost posibil deoarece legea din 2018 a păstrat un sistem moștenit din perioada sovietică, în care atât ministrul, cât și comandantul-șef răspundeau separat în fața președintelui. În practică, comandanții militari au tins să reziste preluării direcției strategice din partea ministrului, un principiu fundamental al controlului civil democratic. Ori de câte ori apăreau divergențe cu ministrul, comandanții militari mergeau direct la președinte.

Această structură a generat conflicte repetate. Un oficial de rang înalt intervievat de The Conversation a relatat că, între 2017 și 2019, ministrul Apărării Stepan Poltorak și omologul său militar, generalul-locotenent Viktor Mujenko, „nici măcar nu se aflau vreodată în aceeași încăpere”. Mai târziu, în perioada 2020-2021, relația dintre generalul Ruslan Homciak și noul ministru, Andrii Zagorodniuk, „s-a deteriorat foarte rapid”, potrivit surselor The Conversation. Zagorodniuk, un reformator, a fost demis de Zelenski după doar șase luni. Același conflict a escaladat public între Homciak și succesorul lui Zagorodniuk, Andrii Taran, cei doi ajungând să se dea în judecată reciproc. Eforturile de reformă, menite să subordoneze comandantul-șef ministrului, au eșuat din cauza opoziției ferme a conducerii militare, fără intervenția lui Zelenski.

Toate drumurile duc la Zelenski

Rezistența conducerii militare este de înțeles, având în vedere că, în sistemul politic slab instituționalizat al Ucrainei, președintele rămâne actorul politic-cheie, iar accesul la el este cel mai valoros capital politic. Războiul aflat în desfășurare l-a făcut pe Zelenski și mai dependent de conducerea militară de vârf, necesitând încrederea acesteia în fața amenințării rusești. The Conversation menționează că, în cazul unui conflict cu ministrul Apărării, Zelenski era mai predispus să se alinieze conducerii militare. Și în cea mai recentă criză, președintele s-a aliniat inițial generalului său, însă, de această dată, presiunea publică și politică a făcut ca demiterea liderului militar să devină inevitabilă.

Un război existențial de lungă durată complică relațiile dintre conducerea civilă și cea militară, amplificând interesul public față de politica de apărare. Fedorov ajunsese să simbolizeze o abordare mai modernă și tehnologizată a războiului, în contrast cu stilul de conducere militară, perceput ca fiind de factură sovietică, al lui Sîrski. Pe fondul protestelor care cereau demisia lui Sîrski și al dorinței lui Zelenski de a-și păstra încrederea publicului, o schimbare la conducerea armatei a devenit inevitabilă.

Cu toate acestea, noile numiri nu vor schimba structurile de fond care au generat, în primul rând, criza politică. Controlul civil asupra armatei rămâne un subiect contestat. Între timp, aranjamentul instituțional actual permite conducerii militare să ocolească miniștrii și generează conflicte, iar războiul consolidează capacitatea armatei de a rezista oricărei reforme care ar putea schimba această stare de lucruri.

Prioritățile strategice în fața iernii

Pe fondul schimbărilor de la vârf, Kievul se confruntă cu provocări majore privind menținerea efectivelor pe linia frontului și consolidarea apărării antiaeriene. Zelenski a avertizat că intensificarea atacurilor cu rachete balistice rusești necesită suplimentarea rapidă a sistemelor de interceptare. „Nu există suficiente sancțiuni care să limiteze producția militară a Rusiei. Ei își pot crește capacitatea de fabricație a rachetelor balistice, iar noi avem nevoie cât mai rapid de sisteme suplimentare de apărare antiaeriană”, a spus președintele, subliniind că sprijinul extern și eficiența operațională rămân vitale pentru securitatea țării.

Liderul ucrainean a făcut din nou apel la partenerii occidentali să accelereze livrarea de sisteme moderne de apărare, argumentând că acestea sunt esențiale pentru protejarea marilor orașe și a infrastructurii critice.

Experții în relații civilo-militare atrag atenția că înlocuirea unor persoane aflate la conducerea armatei nu elimină tensiunile structurale dintre factorul politic și cel militar. În opinia lor, atât timp cât atribuțiile ministrului Apărării și ale comandantului-șef rămân parțial suprapuse, iar președintele continuă să reprezinte principalul centru de decizie în domeniul militar, conflictele dintre cele două niveluri de comandă pot reapărea, indiferent de cine ocupă funcțiile-cheie.

Explorează subiectele:

Războiul din UcrainaVolodimir ZelenskiConflicte civil-militare


Citește și:

populare
astăzi

1 Rușii au ucis-o pe șefa comunicațiilor strategice ucrainene, Valentina Savițka

2 Document exploziv / Citiți asta, nu ar fi exclus ca de aici să i se fi tras lui Bolojan...

3 Întâmplarea asta cu locul de parcare s-a petrecut la SNSPA, cuibarul de „jmecheri” pentru România...

4 Uite o chestie interesantă, care spune multe despre lumea în care am ajuns să trăim...

5 Vârsta de pensionare pentru mame, redusă: Câți ani se scad în funcție de numărul copiilor