Rusia și-a exprimat joi speranța că după alegerea noului președinte al României, Klaus Iohannis, cele două state vor înregistra o ''schimbare majoră'' în relațiile lor după pauza cauzată de ''criticile Bucureștiului față de politica Moscovei'' legată de conflictul ucrainean, dar și de alte probleme internaționale, informează agenția de presă rusă TASS.

''Sperăm că se va ajunge la o schimbare majoră și se va depăși pauza provocată de atitudinea pe care au avut-o autoritățile române, criticând poziția Rusiei nu numai în contextul crizei ucrainene, dar și al altor probleme internaționale'', a afirmat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Aleksandr Lukașevici.

* Avioanele forțelor NATO au interceptat avioane ruse de peste 400 de ori în acest an în apropierea spațiului aerian al statelor aliate, în creștere cu 50% față de anul 2013, a declarat joi secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg. ''În Marea Baltică, în Marea Norvegiei, în Marea Neagră, în spațiul aerian din jurul NATO, am constatat o intensificare a activității aeriene militare ruse. Este o trăsătură care ne reamintește de modul în care ei (rușii) au desfășurat acest tip de activitate aeriană militară în timpul Războiului Rece'', a spus Stoltenberg, în timpul unei vizite în Estonia.

* Agresiunea Rusiei s-ar putea răspândi în Europa, în cazul în care ea nu va fi oprită în Ucraina, a avertizat joi președinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite. 'Ucraina luptă astăzi pentru pacea în întreaga Europă, pentru noi toți. Dacă un stat terorist, care comite o agresiune împotriva vecinului său nu va fi oprit, această agresiune s-ar putea răspândi în toată Europa și dincolo de ea', a afirmat Dalia Grybauskaite.

* Premierul Estoniei, Taavi Roivas, pledează pentru o întărire a prezenței NATO în regiunea baltică, în conformitate cu deciziile luate la summitul din Țara Galilor (Marea Britanie) al Alianței Atlanticului de Nord, informează joi biroul de presă al guvernului estonian. Taavi Roivas și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, sosit joi într-o vizită de o zi în Estonia, au mers la baza aviatică militară Amari de lângă Tallin, unde s-au întâlnit cu militari americani, germani și estonieni.

* Președintele american Barack Obama, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, ar trebui să primească pentru politica sa militaristă în Orientul Mijlociu "premiul Nobel pentru război", a declarat joi șeful Comisiei ruse pentru afaceri externe din Dumă (camera inferioară a parlamentului rus), Aleksei Pușkov. "Vedem că retorica pacifistă a lui Obama disimulează continuarea politicii militariste a SUA în Orientul Mijlociu. Așa încât laureatul Premiului Nobel pentru Pace ar trebui să primească premiul Nobel pentru război dacă ar exista un astfel de premiu", a afirmat parlamentarul rus în cadrul unei conferințe de presă.

* Republica Moldova și Rusia intenționează să negocieze un contract în privința livrărilor de gaze rusești pe o perioadă de trei-cinci ani, a declarat ministrul economiei de la Chișinău Andrian Candu într-un interviu. "Deocamdată, noi am căzut de acord asupra prelungirii contractului cu un an, până la 31 decembrie 2015. Dar la încheierea negocierilor avute recent la Chișinău cu conducerea Gazprom, am luat decizia ca, după Anul Nou, să negociem un contract pe un termen de trei-cinci ani", a afirmat Candu.

* Ungaria le cere aliaților săi să promoveze interesele țării, a declarat joi premierul ungar Viktor Orban în parlamentul de la Budapesta. În cadrul unei sesiuni plenare a Conferinței Permanente Ungare (MAERT), Orban a spus că aceste interese sunt pacea, securitatea energetică și oportunitățile comerciale. El a insistat că Ungaria și-a respectat întotdeauna obligațiile sale internaționale ''fără nicio ezitare'', dând ca exemple contribuția ungară la misiunea NATO din Afganistan și faptul că țara sa ''a mers în Irak la cererea Statelor Unite''.

* Premierul Serbiei, Aleksandar Vucic, a declarat din nou, joi, că țara sa nu intenționează să adopte sancțiuni împotriva Rusiei. 'Obiectivul nostru strategic este drumul spre Uniunea Europeană (UE), însă noi nu vom adopta sancțiuni la adresa Rusiei', a spus premierul sârb, după întrevederea avută, la Belgrad, cu Johannes Hahn, comisarul european pentru politică de vecinătate și probleme de extindere, pentru care vizita în Serbia este prima în străinătate în noua sa funcție.

* Există indicii că separatiștii proruși au comis crime împotriva umanității în estul Ucrainei, a afirmat joi Biroul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, precizând că primește în continuare informații că aceste grupuri armate comit acte de tortură, execuții, abuzuri sexuale și detenții secrete. 'Aceste încălcări au un caracter sistematic și ar putea constitui crime împotriva umanității', a declarat biroul ONU, care lasă evaluările finale privind astfel de crime instanțelor naționale și internaționale.

AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii