Nicușor Dan, președintele Asociației Salvați Bucureștiul, unul dintre cele mai active ONG-uri din Capitală, e decis să continue implicare la nivel politic, inclusiv prin înființarea unui partid nou. Într-un interviu acordat pentru România Curată, Nicușor Dan vorbește despre acțiunile asociației pe care o conduce în 2014, despre ce trebuie să facă Ministerul Culturii pentru a opri demolarea clădirilor de patrimoniu, despre implicarea civică și stoparea abuzurilor autorităților, dar și despre demersurile pe care le va întreprinde pentru formarea noului partid.

”În ianuarie 2015, cel târziu în februarie, vom începe să strângem semnături pentru un partid politic. Sunt mai mulți oameni care vor asta, sunt oameni care au fost în campania noastră din 2012, sunt oameni care au fost în diversele mitinguri de protest din 2012-2013, sunt oameni din ţară care vor să candideze în alegerile din 2016. Toți vrem să facem un partid care să ne ajute să candidăm nu doar ca independenți, ci și cu liste de consilieri la alegerile locale din 2016 și ulterior la parlamentare. Pentru mine, eu sunt un om care nu vreau să promit ce nu știu să fac. În momentul de faţă știu ce este de făcut pentru București, deci partea locală este în regulă. Pentru partea națională nu cred că există în momentul de faţă un proiect pentru România din partea acestor grupuri și tocmai de aceea vreau să las deoparte partea națională. Deocamdată trebuie să stabilim direcția, după care vom stabili cum se numește acest partid. Cu acest partid voi candida la Primărie în 2016 și voi propune o listă de consilieri”, a declarat Nicușor Dan, pentru Româniacurată.

Iată interviul integral realizat de  româniacurată.ro  cu Nicuşor Dan

Catiușa Ivanov: În ce procese a fost implicată Asociația Salvați Bucureștiul anul acesta, ce procese ați pierdut și ce procese ați câștigat?

Nicuşor Dan: Sunt procese de trei tipuri. Sunt procese care vin din urmă, care au ca obiectiv demolarea unor construcții ridicate ilegal, demolarea ilegală a unor construcții și, respectiv, cereri de reconstruire a construcțiilor demolate ilegal. La ultima situație, avem puține soluții pronunțate, sunt dosare tehnice de obicei, mai complicate decât cele în care trebuie să se spună dacă o autorizație este legală sau ilegală. În ceea ce privește demolarea unor construcții ridicate ilegal, am câștigat procesul cu Dudeşti 94, dar decizia poate fi atacată cu recurs. Pe Dudeşti 94 este vorba de o clădire de 10 etaje ridicată ilegal și pentru care s-au dat patru autorizații succesive P+5, P+6, P+8, P+9 dacă nu mă înșel. Aici Judecătoria a dispus demolarea și anularea autorizațiilor de construire. Mai avem încă vreo 7-8 procese care vizează demolarea unor clădiri ridicate ilegal, spunem noi. Este vorba despre Dionisie Lupu 56, Polonă 68-72, Icoanei 11-13, Maria Rosetti 38, Carol Davila 21. În ceea ce privește reconstruirea unor clădiri demolate ilegal, avem Gutenberg 3 și mai multe clădiri de pe Berzei-Buzeşti, demolate de Primăria Capitalei.

Asta a fost un tip de acțiuni în instanță. Au mai fost câteva procese în care am intrat de partea Primăriei, ca să o ajutăm să nu fie obligată să emită niște PUZ-uri sau să plătească câteva milioane de euro. Și aici avem vreo 4-5 procese câștigate, nu toate anul acesta. Avem Piața Lahovari, unde Primăria Capitalei a fost obligată de un investitor, în instanță, să emită un PUZ pentru un bloc foarte înalt, noi am intervenit de partea Consiliului General al Municipiului București și am câștigat irevocabil la Curtea de Apel. Mai este în curs (pe rol) un proces privind obligarea primăriei de către un investitor privat să emită aviz de defrișare în Parcul Tineretului. Și aici am intervenit de partea Primăriei Capitalei.

Anul acesta am avut și multe procese cu gazele de șist. Nu am câștigat niciunul. Am pierdut vreo şase legate de conflictul dintre consiliile locale și prefect, în care consiliul local spunea că interzice explorarea și exploatarea gazelor de șist pe teritoriul unui oraș/comune și prefectul ataca, iar noi am intrat de partea consiliilor locale, de obicei Chevron a intrat de partea prefectului. Am pierdut două procese la Curtea de Apel Iași, mai sunt câteva deschise care au fost strămutate la Suceava, Bacău. Mai avem procese pe acordurile de mediu la Cluj, dar încă nu s-au judecat. Și au mai fost niște ordonanțe preşidenţiale prin care am încercat să oprim explorarea de la Pungești pentru că nu se respectă acordul de mediu. Din păcate ele n-au apucat să fie judecate în timp util și instanța a zis că a rămas fără obiect.

Catiușa Ivanov: Aveți vreo sentință definitivă și irevocabilă pentru demolarea unei clădiri ridicate ilegal?

Nicuşor Dan: Obținută de noi nu. În București există Cathedral Plaza, iar în ţară noi cunoaștem trei pe contencios-administrativ: una de la Cluj, una de la Galaţi și una de la Oradea.

Catiușa Ivanov: Există vreo sentință de reconstruire a vreunei clădiri demolate ilegal?

Nicuşor Dan: După cunoștința noastră nu există.

”Să dai o autorizație cu același conținut cu o autorizație anulată irevocabil de o instanță este un abuz care ține de Parchet”
Catiușa Ivanov: Ce procese ați pierdut anul acesta?

Nicuşor Dan: Am pierdut procesul cu Carol Davila 21. Însă au câștigat vecinii și vom face revizuire și noi. Am pierdut procesul privind anularea hotărârii de Consiliul General prin care s-a declarat utilitatea publică a diametralei Berzei-Buzeşti. Noi am spus că procedura de declarare a fost ilegală. Nu s-a ajuns să se judece pe fond. S-a judecat doar dacă noi am atacat târziu sau nu. Hotărârea s-a dat în 2006, noi am atacat când au început exproprierile și demolările în 2010. Noi am spus că nu s-au făcut procedurile de publicitate care erau prevăzute de lege, publicarea în presa locală şamd, dar cu toate astea am pierdut irevocabil. Dar PUZ-ul pentru Diametrală este anulat irevocabil.

Un alt proces pe care ne-ar fi plăcut să-l câștigăm este cel în care am ridicat excepția de neconstituționalitate a articolului din lege care spune că orice drum este de interes public, fie că trece prin monumente fie că nu. Este însă un alt articol din Legea 33 care spune că dacă drumul trece prin monumente trebuie ca Parlamentul să dea o lege extraordinară, iar Curtea Constituțională a spus că nu e o chestiune de neconstituționalitate, ci e o chestiune de interpretare între aceste două prevederi care se bat cap în cap, și că asta trebuie să decidă instanța în fiecare caz, în proces civil.

Catiușa Ivanov: La drumul expres spre A1, la pasajul Ciurel, cetățenii din zonă au anulat în instanță aproape toate documentele care stau la baza proiectului. Totuși se lucrează pe șantier. Ce se poate face pentru că cetățenii spun că primăria practic îi sfidează – de fiecare dată când ei anulează o autorizație de construire primăria vine și emite o alta, iar proiectul continuă?

Nicuşor Dan: În opinia mea, să dai o autorizație cu același conținut cu o autorizație care a fost anulată irevocabil de instanță, este un abuz în serviciu tipic și este o chestiune care ține de Parchet. Din păcate, Parchetul nu funcționează la tipul acesta de infracțiune din zona urbanistică și atunci suntem obligați la mișcările astea de gherilă. Mai este și problema juridică despre cum se interpretează acea prevedere din Legea 255 care spune că poți să faci drumuri fără PUZ, doar prin studiu de fezabilitate. În opinia mea chiar și acolo trebuie să dai o autorizație, și dacă o instanță a considerat această autorizație nelegală, nu înseamnă că tu poți să mai dai încă o autorizație cu același conținut.

Catiușa Ivanov: Primăria susține în continuare că e nevoie de drumul respectiv și că ei fac bine ce fac. Cetățenii de acolo și voi spuneți că nu e bine ce fac. Până la urmă de ce este așa de rău că se face drumul respectiv?

Nicuşor Dan: Chiar în memoriul de prezentare al drumului acesta se spune că este făcut ca să lege autostrăzile A1 și A2. Deci el este un proiect care vine din anii `70 și prin care se încuraja traversarea Bucureștiului de-a lungul Dâmboviţei prin Piața Unirii. Asta în toată lumea civilizată nu se mai face de 50 de ani, și acest proiect poate să paralizeze circulația prin centru. Acum, în toată lumea civilizată, se dezvoltă șoseaua de centură. La noi este valabilă aceeași soluție şi să prelungești șoșelele din zonă până în şos. de centură – Bulevardul Timişoara, Strada Liniei- și în felul acesta să nu obligi toată lumea din Drumul Taberei să meargă pe Valea Cascadelor ca să iasă în Iuliu Maniu şi să-l nenorocească. Asta este o chestiune la mintea cocoşului.

”Cred că turnul Cathedral Plaza va fi demolat”

Catiușa Ivanov: Un alt caz controversat este Cathedral Plaza. Au trecut aproape doi ani de când instanța a decis demolarea clădirii. Primarul Sorin Oprescu spune că a cerut lămuriri în instanță cu privire la cine demolează clădirea, dar Arhiepiscopia Romano-Catolică spune că acesta evită să demoleze această clădire. Crezi că primăria tergiversează demolarea sau decizia instanței de demolare nu a fost completă și nu se știe cine demolează și pe banii cui?

Nicuşor Dan: În mod evident Primăria tergiversează. Hotărârea instanței este clară: primăria trebuie să demoleze. Acum mai este un proces pe rol, în opinia mea este o conivenţă între Millenium și Primărie, în care Millenium solicită intrarea în legalitate a clădirii și primarul a găsit cu asta un prilej să spună că așteaptă să vadă cum se va termina procesul. Deci va dura încă 2 ani până se ia o decizie. În opinia mea, dacă Parchetul ar fi ce trebuie să fie, acesta ar fi un caz de abuz în serviciu și ar trebui începută urmărirea penală împotriva primarului și a arhitectului șef pentru că nu duc la îndeplinire hotărârea judecatoarească.

Catiușa Ivanov: Crezi că până la urmă va fi demolată această clădire?

Nicuşor Dan: Eu cred că se va întâmpla, da! Eu cred că în niciun caz nu costă demolarea 20 de milioane de euro cum spune primarul general. Probabil e ceva de ordinul a două milioane de euro. Și dacă primăria are voință, demolează și ulterior impută cheltuielile astea primarului Sectorului 1, care a dat autorizația de construire.

Catiușa Ivanov: Ce-ar însemna demolarea acestei clădiri pentru cei care construiesc ilegal sau pentru cei care eludează într-un fel legea sau dau şpagă și obțin autorizații de construire sau PUD-uri, PUZ-uri?

Catiușa Ivanov: În mod evident este o mafie imobiliară. La noi la asociație vin vreo două-trei sute de oameni în fiecare an și ne spun că s-a construit o clădire la 2-3 metri de fereastra lor. Deci sunt sute de autorizații și de documentații care sunt ilegale în fiecare an. Nu funcționează Inspectoratul de Stat în Construcții, nu funcționează Instituția Prefectului. Poliţia locală nici nu mai vorbim. Singurul mod de a ieși din situația asta este ca să existe fie niște condamnări penale pentru oameni din aparatul direcțiilor din primării, fie să existe niște astfel de hotărâri de demolare care să fie ulterior imputate de către autoritate funcționarilor care au semnat și în felul acesta o să se teamă. Altfel o să continuăm ca până acum.

Catiușa Ivanov: Anul acesta au fost defrișați zeci de arbori din Parcul Tineretului, de pe terenul retrocedat Mărioarei Micşunescu. Știu că sunteți parte în procesul pentru oprirea defrişărilor și sistarea lucrărilor de construire. Deși instanța a decis oprirea defrișărilor, vecinii spun că s-a continuat cu tăierea arborilor. În ce stadiu se află acest proces și ce se poate face în acest caz?

Nicuşor Dan: Din nou este vorba despre instituții care aveau posibilitatea să dea amenzi de zeci de mii de euro pentru fiecare etapă de defrișare și nu au dat. În total au dat doar 5.000 lei.

Catiușa Ivanov: De ce nu a oprit nimeni defrișările, totuși?

Nicuşor Dan: Aceste instituții au dispus oprirea defrișărilor, a dispus și instanța, dar constructorul nu respectă. Trebuie să existe o prevedere prin care Garda de Mediu împreună cu Poliţia și Inspectoratul de Stat în Construcții să intre pe șantier şi să îi ridice pe cei care nu respectă aceste decizii pentru o infracțiune în curs. Asta nu s-a întâmplat niciodată. Avem exemple cum sunt Eminescu 188, cum a fost Carol Davila 21 unde s-a dispus oprirea lucrărilor, dar după s-a lucrat ani de zile și nimeni nu a făcut nimic.

În ceea ce privește procesul, Judecătoria Sectorului 4 a dat o decizie, o hotărâre parțială de sistare a defrișărilor deși am cerut și oprirea lucrărilor de construire. Am formulat recurs la această decizie și s-a dat termen în ianuarie 2015. Avem o mare problemă cu ordonanța președințială folosită în acest proces. Noi am formulat ordonanță președințială în luna iulie 2014. Codul de procedură civilă obligă judecătorul să dea o soluție în 24 de ore însă nu-l obligă să dea un termen rezonabil la proces. Nu este posibil acest lucru. În Tineretului, de exemplu, până s-a dat ordonanța s-au tăiat toți pomii.

”Nu poți să fii Minister al Culturii și să nu ai un iventar al clădirilor din zonele construite protejate”

Catiușa Ivanov: Dacă în urma cu câțiva ani apăreau tot timpul știri cu clădiri de patrimoniu demolate, în ultimul an nu a mai fost vorba de așa ceva. Nu se mai demolează sau nu mai știm noi?

Nicuşor Dan: Nu mai știm noi că se demolează. De exemplu, săptămână trecută s-a demolat o clădire pe bd. Regina Maria nr. 60. Nu a știut nimeni. Pe strada Toamnei mi-a spus cineva că s-a demolat, dar după demolare. A mai fost în acest an o demolare pe str. Semilunei. Aș vrea să răspund mai detaliat la această întrebare. Dacă ești numit manager într-o companie, primul lucru pe care îl faci este să vezi care este situația activelor. Peste ce conduci. Nu se poate să fii Minister al Culturii şi să nu ai un inventar al clădirilor din zonele construite protejate. Să te duci, să faci o fotografie. Ministerul nu are în momentul de faţă fotografii nici pentru monumentele istorice, nu știe dacă mai sunt în picioare sau nu. De aici pornește totul. Din păcate, situația este păstrată la nivelul acesta pentru ca rețelele de influenţă imobiliară să poată să se folosească de lipsa de informații.

Catiușa Ivanov: Ce crezi că trebuie să facă autoritățile pentru a proteja mai bine patrimoniul construit şi să îl pună în valoare fiindcă dacă ajung niște ruine nu mai atrag pe nimeni și se invocă scuza ca trebuie demolate?

Nicuşor Dan: Da, se invocă aceasta scuză sau cartierul este distrus și nu mai trebuie să fie zona protejată. Mai întâi trebuie să facem un inventar al monumentelor și al imobilelor din zonele construite protejate. Trebuie să fie un inventar cu fişa imobilului, măcar o fişă minimală cu o fotografie, fiindcă nu există nicio urmă dacă cineva demolează, trebuie să te duci tu în arhivă să dovedești. După aceea, avem o problemă cu funcționarii. Dintre funcționarii Ministerului și din Direcțiile de Cultură un sfert sunt în regulă, iar restul sunt fie incompetenți fie hoți sau și una și alta. În plus, personalul este insuficient.

După aceea, tocmai din cauză că Legea urbanismului prevede derogări, nu avem o piață pentru cei care ar vrea să cumpere case în aceste zone deoarece nu există garanția confortului unei zone protejate. Ei riscă oricând să se trezească cu un bloc la fereastră. Dacă vrem să avem o piață în acest sens, atunci trebuie să respectăm cu strictețe regulamentele de zone protejate. Respectarea înseamnă și intervenția de urgenţă atunci când se lucrează fără autorizație în aceste zone. Eu mă îngrozesc când mai trec pe câte o stradă și văd că fațada este deja dată jos fără niciun panou de șantier și o să apără o termoizolație în loc.

”Momentul Roșia Montană a fost crucial pentru societatea civilă”

Catiușa Ivanov: Cum s-a dezvoltat în ultimii ani societatea civilă și ce trebuie făcut ca cetățenii să se implice mai mult atunci când se comite o nedreptate și nu neapărat lângă ei, ci în oraș, în general?

Nicuşor Dan: Mie mi se pare că un moment crucial a fost momentul cu Roșia Montană din 2013 când bătălia părea pierdută și faptul că au ieșit zeci de mii de oameni în stradă a schimbat decizia politică. Din păcate trăim o perioadă în care presa este în grea suferință și nu mai reușește să fie factor de amplificare a unor acțiuni simbolice ale societății civile. Și atunci nu mai funcționează să faci o scrisoare, să o trimiți și la presă, ca acțiunea să fie promovată, ci trebuie să faci mitinguri de la 100 de oameni în sus și acțiuni în instanță. Dar, în ansamblu, este mult mai bine ca acum 10 ani. În București sunt cel puțin 20 de grupuri de cartier care încep să învețe mecanismele administrative și acesta este un lucru îmbucurător.

Catiușa Ivanov: Ce crezi că i-ar determina pe cetățeni să se mobilizeze mai bine?

Nicuşor Dan: Noi acum avem un proiect prin care facem niște training-uri prin care învățăm oamenii care sunt mecanismele juridice. Că în momentul de faţă sunt activi câteva sute și noi am vrea să fie zeci de mii, ține de exemple de succes. Când vor fi suficiente exemple de succes, vor ieși mai mulți oameni în stradă, vor reacționa atunci când se petrece o nedreptate. Dar suntem pe un trend pozitiv. Evident că niciodată nu suntem mulțumiți de viteza cu care se schimbă mentalitatea și disponibilitatea oamenilor de a interveni.

Catiușa Ivanov: Ce planuri aveți pentru anul viitor ca și Asociație?

Nicuşor Dan: În primul rând o să lucrăm pe cele două proiecte pe care avem finanțare din Fondul ONG. Unul este cu training-urile și ulterior cu ghidarea ONG-urilor în petiții și chiar acțiuni în instanță. O să avem în ianuarie la Cluj, Iași și București training-uri. După aceea o să ghidăm ONG-urile și totodată o să funcționeze acest call center prin care o să ajutăm cetățenii să reacționeze când se întâmplă ilegalități sau abuzuri în construcții, pe spații verzi și patrimoniu. În acest proiect o să facem și o bază de date cu toate procesele pe care le-am avut, cu hotărâri judecătorești, tocmai ca lumea să înțeleagă mai bine din exemple cum poate să acționeze.

În al doilea proiect vom scrie în fiecare lună autorităților și o să facem pentru București un fel de listă a autorizațiilor care sunt emise și o listă a parcursului administrativ al acestora – certificat de urbanism, acord de mediu, aviz de la Ministerul Culturii – ca să reușim să prevenim lucrurile înainte că autorizația să fie emisă.

Procese sunt deja vreo 40 în curs. Cele mai multe țin de demolări/ construcții ilegale/ reconstrucții de clădiri demolate ilegal. Christian Tell este ultimul proces pe care l-am demarat. Pe Christian Tell a fost casa în care a locuit Vladimir Ghika și care a fost demolată în 2013. Noi am făcut o cerere de anulare a autorizațiilor și reconstruire a acestui imobil.

”În ianuarie 2015, cel târziu în februarie, începem să strângem semnături pentru un partid politic”

Catiușa Ivanov: La alegerile din 2016 vei candida din nou la funcția de primar al Capitalei? Independent sau susținut de un partid politic?

Nicuşor Dan: În ianuarie 2015, cel târziu în februarie, vom începe să strângem semnături pentru un partid politic. Sunt mai mulți oameni care vor asta, sunt oameni care au fost în campania noastră din 2012, sunt oameni care au fost în diversele mitinguri de protest din 2012-2013, sunt oameni din ţară care vor să candideze în alegerile din 2016. Toți vrem să facem un partid care să ne ajute să candidăm nu doar ca independenți, ci și cu liste de consilieri la alegerile locale din 2016 și ulterior la parlamentare. Pentru mine, eu sunt un om care nu vreau să promit ce nu știu să fac. În momentul de faţă știu ce este de făcut pentru București, deci partea locală este în regulă. Pentru partea națională nu cred că există în momentul de faţă un proiect pentru România din partea acestor grupuri și tocmai de aceea vreau să las deoparte partea națională. Deocamdată trebuie să stabilim direcția, după care vom stabili cum se numește acest partid. Cu acest partid voi candida la Primărie în 2016 și voi propune o listă de consilieri.

Catiușa Ivanov: Te gândești la o alianță cu alte partide, în afară de partidul acesta pe care îl veți face voi?

Nicuşor Dan: Vom vedea atunci. În principiu vom candida din partea acestei structuri noi. În 2012 când am candidat am spus că orice partid poate să mă susțină, dar nu negociez cu nimeni. În 2016 probabil că va fi o poziție foarte asemănătoare, însă să vedem dacă nu apar alte formațiuni politice noi.

Catiușa Ivanov: Din ce bani vă veți face campania?

Nicuşor Dan: Ca și în 2012, din donații. Atunci am strâns 50.000 de euro. Acum ținând cont de rezultatul de atunci și de faptul că există ceva concret – în 2012 oamenii au susținut un gest simbolic –  că există o posibilitate să avem un primar și o listă de consilieri, mă aștept ca să strângem mai mulți bani.

Distribuie Distribuie Comentarii