Acest site folosește cookie-uri. Prin continuarea navigării sunteți de acord cu modul de utilizare a acestor informații. Află detalii aici. De acord

RĂZBOI/Iohannis începe să fie ȚINTUIT de SISTEM/SCRISOARE deschisă pentru PROMULGAREA Codului Fiscal

A început războiul!

"Suntem un grup de cadre didactice, economisti, antreprenori si manageri preocupati de politicile publice care afecteaza climatul de afaceri si bunastarea populatiei. Urmarind anumite luari de pozitie din ultima perioada cu privire la Codul fiscal, dorim sa atragem atentia asupra faptului ca, in opinia noastra, oportunitatea politica a scaderii poverii fiscale generata odata cu elaborarea legii referitoare la Codul fiscal se constituie intr-o sansa ce nu trebuie ratata. Intelegem ingrijorarile celor care indeamna la abordari prudente, responsabile privind starea finantelor publice", se arata in debutul scrisorii deschise, semnate de 41 de cadre didactice, economisti si antreprenori. Printre semnatari: Florin Citu, profesorii Bogdan Glavan (Univ. Romano Americana) si Cristian Paun (ASE), Petru Pacuraru - Managing Director HPDI si altii.

Redam mai jos textul scrisorii deschise:

"Consideram ca prosperitatea nu se poate construi pe deficite bugetare si datorie publica, rostogolita continuu, de la un an la altul, si ca politicile monetare si fiscale nu pot compensa absenta reformelor reale. Este intr-adevar nevoie de o noua abordare, una bazata pe responsabilitate si principii sanatoase, astfel incat sa punem capat experimentelor si vicioasei pendulari intre politici stop & go care nu pot intretine decat un climat frustrant de incertitudine si letargie economica.

Credem in importanta scaderii taxelor, a simplificarii fiscale si a reducerii birocratiei. Intre taxe mari, coruptie si evaziune fiscala exista o relatie directa.

Consideram deci oportun sa ne exprimam un punct de vedere care, speram, intr-o prima faza, va determina aprobarea si promulgarea unui Cod fiscal care sa-i despovareze deopotriva pe angajatori si pe angajati (la Codul actual s-a lucrat si impreuna cu reprezentanti ai mediului de afaceri), iar ulterior va constitui o tema de discutie si un punct de plecare pentru formularea unor politici sanatoase de natura sa sprijine bunul mers al economiei.

Fara indoiala ca noul Cod fiscal nu este perfect. Insa reducerea taxelor este un lucru bun in sine, de aceea se cuvine sa fie sustinuta neconditionat, indiferent de culoarea politica a Guvernului care a initiat-o. Ideea ca reducerile de taxe pot periclita stabilitatea financiara a tarii este, stricto sensu, un truism: orice relaxare fiscala poate micsora incasarile bugetare, dar acest efect nu constituie un motiv pentru respingerea ei. Soarta bugetului nu sta doar in dimensiunea poverii fiscale, ci in corelarea acesteia cu obligatiile angajate de stat. Coerenta diverselor masuri fiscal-bugetare nu poate fi dedusa din Codul fiscal, ci din strategia Guvernului in acest domeniu, din ansamblul initiativelor legislative si din legea bugetului de stat.

In absenta corelatiilor intre strategia fiscal-bugetara si programul de convergenta, precum si din cauza inconsistentei acestora, este usor de vehiculat ideea ca tocmai relaxarea fiscala este un exercitiu de demagogie. Atragem insa atentia ca reducerea birurilor nu este o masura populista, ci are un adanc fundament moral si vaste consecinte materiale pozitive pentru societate. Populiste sunt acele masuri care - imprumutand cuvintele unui ganditor clasic liberal - intretin fictiunea ca fiecare dintre noi poate trai pe spinarea celuilalt: cresterea salariului minim, a salariilor personalului bugetar, acordarea de pensii speciale si alte favoruri clientelei politice, stergerea datoriilor unor companii etc.

Observam cu ingrijorare ca apetitul Guvernului pentru masuri populiste a sporit in ultima vreme si suntem dezamagiti ca restul clasei politice mimeaza (in cel mai bun caz) un protest neconvingator impotriva acordarii de alocatii, subventii si alte cadouri, fara sa ofere solutii alternative. Ar fi insa si mai trist ca reducerea poverii fiscale sa ajunga tapul ispasitor in toata aceasta cacofonie politico-legislativa. Mai cu seama cu cat scaderea impozitelor nu este un privilegiu, ci un deziderat firesc pentru o economie care vrea sa intre pe un traseu de dezvoltare accelerata.

Romania este o tara a taxelor mari (comparativ cu a altor tari vivace economic), a taxelor multe si greu de platit, a taxelor prost cheltuite. Statul roman incaseaza la buget mai multi bani decat incaseaza media tarilor in dezvoltare, dar ritmul cresterii economice este inferior acesteia. Aceasta constatare nu poate surprinde pe nimeni: taxele mari inhiba dezvoltarea, in timp ce taxele mici cresc bunastarea tuturor, putand aduce chiar si venituri mai mari la buget. Eficienta principalelor impozite este foarte redusa ¬ statul colecteaza putin peste jumatate din impozitele percepute ¬, dovada deopotriva ca pragul de suportabilitate sociala a fost atins si ca Guvernul esueaza chiar si acolo unde ne-am astepta mai putin: la colectarea taxelor.
Taxele reprezinta o povara suplimentara atat la nivel individual, cat si la nivelul firmelor existente, si asa decapitalizate de criza economica, si descurajeaza initierea de noi afaceri.

Institutiile statului au in fond drept obiectiv imbunatatirea conditiilor de viata ale romanilor. Nivelul de trai poate spori doar datorita cresterii productivitatii, care face ca un volum tot mai mare de bunuri si servicii sa fie obtinute cu pretul aceluiasi efort depus. Pledam deci pentru concentrarea pe acele politici care incurajeaza crearea de locuri de munca, investitiile si productivitatea, iar noul Cod fiscal trebuie sa faca un pas in aceasta directie.

Suntem, categoric, adeptii echilibrului bugetar. Care sunt pilonii pe care trebuie sa se bazeze scaderea poverii fiscale? De unde poate proveni spatiul fiscal necesar implementarii unei reforme curajoase? Pe de o parte, din consolidarea fiscala, din mai buna colectare a impozitelor. Pe de alta parte, din reducerea cheltuielilor bugetare, prin reforma sistemului de pensii, restructurarea serviciilor publice si cresterea eficientei cheltuirii banului public. In masura in care nu exista un plan concret de rationalizare a cheltuielilor, de eficientizare a serviciilor publice si un control asupra investitiilor de capital, vom ajunge sa crestem datoria pana la un nivel nesustenabil, precum alte tari, ca sa acoperim deficitul. Catre acest tip de plan consideram ca trebuie sa se indrepte atentia tuturor partidelor, a intregii clase politice, pentru a evita caderea in derizoriu a ideii de relaxare fiscala, compromiterea unei masuri vitale pentru progresul sustenabil al Romaniei.

Principial vorbind, este bine-cunoscut faptul ca statul este cel mai prost administrator si, din aceasta perspectiva, cresterea continua a resurselor puse la dispozitia lui nu este eficienta economic. La fel de bine-cunoscut este si faptul ca, tot principial vorbind, cea mai rapida si sigura cale de eficientizare a unui sistem resursofag, trece prin reducerea resurselor alocate respectivului sistem. Insistam asupra faptului ca scaderea taxelor nu trebuie sa fie rezultatul unei abordari simpliste, al unei analize superficiale. De aceea apelam la intreaga clasa politica sa contribuie la realizarea unui plan solid de racordare a cheltuielilor publice la posibilitatile de finantare oferite de societatea romaneasca. Tinand cont ca o economie tanara precum a noastra nu poate cara poveri fiscale precum cele duse de economiile dezvoltate, tot asa cum nu este firesc pentru un copil sa faca exercitii de culturism, se impune diminuarea cheltuielilor publice. Solutii precum plafonarea cheltuielilor bugetare in raport cu PIB sau interzicerea deficitelor bugetare ar putea intari credibilitatea reformei fiscale, asigurand caracterul ireversibil al acesteia. In randul semnatarilor acestei scrisori se afla cu siguranta multi economisti care ar avea disponibilitatea si expertiza necesare sprijinirii unui astfel de demers, in masura in care va exista interes din partea oricarei institutii a statului.

In incheiere, apreciem ca un Cod fiscal cu valente reformiste nu va fi niciodata perfect, iar incertitudinea care planeaza asupra magnitudinii efectelor sale este inerenta unui asemenea demers. De aceea nu consideram ca aceste slabiciuni si consideratii ar trebui sa ne faca circumspecti in sprijinirea adoptarii lui. Romania are de altfel o lunga si pernicioasa traditie a pasilor marunti (de regula, unul inainte si doi inapoi), a reformelor patologic-graduale. Credem ca tocmai acum, intr-o perioada de crestere economica, este momentul oportun pentru scaderea fiscalitatii si ca aceasta reforma nu poate fi amanata in mod credibil ¬ experienta recenta de pe plan intern si international arata elocvent ca in conditii de recesiune politicienii nu au capacitatea de a intreprinde acest gen de masuri, ci din contra"

Semnatari:

Octavian Bădescu, economist, antreprenor, Sameday Courier
Bogdan Glăvan, profesor universitar, Universitatea Româno-Americană
Florin Cîțu, economist
Cristian Păun, profesor universitar, Academia de Studii Economice
Costea Munteanu, profesor universitar, Academia de Studii Economice
Tudor Smirna, economist, Institutul Ludwig von Mises România
Petru Pacuraru - Managing Director HPDI și Presedinte Fundatia Leaders
Claudiu Năsui, economist, președinte SOLIB
Decebal Popescu, antreprenor, Cartrans Romania
Ovidiu Neacșu, economist, vicepreședinte SOLIB
Florin Vişa, Executive Director, Filipescu Visa Financial Advisors
Gabriel Mursa, conferențiar universitar, Universitatea Alexandru Ioan Cuza
Mihaela Ifrim, lector universitar, Universitatea Alexandru Ioan Cuza
Radu Mușetescu, conferențiar universitar, Academia de Studii Economice
Adrian Volintiru, manager Adriana Alionte, antreprenor
Vlad Topan, conferențiar universitar, Academia de Studii Economice
Dan Mașca, Reea Târgu Mureș
Mariana Sorlescu, profesor universitar, Universitatea Româno-Americană
Dragoș Manac, antreprenor
Gabriel Staicu, conferențiar universitar, Academia de Studii Economice
Victoria Burton, antreprenor, New Victoria
Victor Dragomirescu, C.E.O., Romanian Software
Radu Cujba, antreprenor
Marius Cristian Pană, conferențiar universitar, Academia de Studii Economice
Ruxandra Ogrendil, Managing Partner, Path-Finder Management & Consulting SRL
Vlad Mureșan, lector universitar, Universitatea Babes-Bolyai
Ion Radu Zilișteanu, analist economic
Valentin Mircea, doctor în drept și avocat
Mihail Neamțu, lector universitar și antreprenor
Mircea Maniu, conferențiar universitar, Universitatea Babeș-Bolyai
Adrian Mitroi, analist economic
Valentin M. Ionescu, consultant
George Mioc, CEO PSI Industries, Inc., Dallas, SUA, antreprenor
Radu Simandan, asistent universitar doctor, Universitatea Politehnică București
Radu Nechita, conferențiar universitar, Universitatea Babes-Bolyai
Octavian-Dragomir Jora, conferențiar universitar, Academia de Studii Economice, jurnalist
Emanuel Mihail Socaciu, lector universitar, Universitatea din București
Marius Lăzărescu, antreprenor
Viorel Pascale, antreprenor
Iulian Tănase, economist și antreprenor


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 Show total! Ponta o dă cu cracii-n sus pe Proastă! „Tocmai mă invitase să vin la Congresul PSD și acceptasem, …

2 Va salva Iohannis Curtea Supremă din mâinile PSD? Moment-CHEIE în justiție!

3 Această CARACATIȚĂ trăiește în toate orașele României!

4 De ce l-a sfidat Dăncilă pe Tăriceanu. Îl așteaptă un nou dosar? Amănunte INCENDIARE!

5 Proasta, un pic botoxată și cu rochie Coco Chanel, la Antena 3!

recomandări

Te ia DNA: Gabriel Oprea

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Noi sloganuri fake amuzante