Pe 27 octombrie 1962, acum 60 de ani, lumea a fost periculos de aproape de un război nuclear, în timpul crizei rachetelor din Cuba. În ceea ce a devenit cunoscută ca „sâmbăta neagră” un comandant de submarin a fost gata să lanseze o torpilă nucleară, relatează The Guardian.

Incidentul din 27 octombrie 1962 a ieșit la iveală după traducerea în engleză a mărturiei comandantului unui submarin rusesc, făcută în 1997.

În acea zi submarinele americane supravegheau blocada impusă de SUA pentru a împiedica aducerea rachetelor rusești în Cuba. Un submarin rusesc, B-59, a fost obligat să iasă la suprafață pentru realimentare în Marea Sargasso, când a fost înconjurat de distrugătoare și avioane anti-submarin ale SUA.

„Zboruri efectuate de avioane la doar 20-30 de metri deasupra turnului de comandă al submarinului, folosirea unor proiectoare puternice, focuri de tunuri automate (peste 300 de proiectile), lansarea de bombe în adâncime, distrugătoare ce tăiau calea submarinului la o distanță periculos de [mică], țintirea submarinului cu tunuri", și-a reamintit Vasili Arhipov, șeful celei de-a 69-a brigăzi de submarine, potrivit primei traduceri în limba engleză a mărturiei date în 1997.

Comandantul submarinului, Valentin Savițki, aproape că și-a pierdut cumpătul în momentul în care avioanele americane au aprins faruri puternice, orbind personalul de pe punte până la durere.

„A fost un șoc. Comandantul nu mai era în stare să dea ordine, îi era imposibil măcar să priceapă ce se petrece”, a povestit Arhipov, explicând că în acea situație Savițki putea acționa instinctiv și să comande o submersiune de urgență, moment în care ar fi fost limpede că s-a declanșat un război.

Potrivit mărturiei unui alt comandant al brigăzii, Riurik Ketov, Savițki credea că submarinul este atacat și s-a pregătit să riposteze. Panicat, a ordonat „scufundarea de urgență” și pregătirea unui focos nuclear pentru lansarea unei torpile.

Doar norocul a împiedicat o catastrofă nucleară

Norocul a fost că ofițerul însărcinat cu semnalizarea i-a stat în cale pe scara îngustă, suficient cât să-și dea seama că forțele americane doar semnalizau și trăgeau pe lângă submarin.

Ketov a fost cel care i-a atras atenția asupra acestui fapt: „liniștește-te, uite că semnalizează, nu atacă, să semnalizăm și noi”. Totuși, ar fi fost nevoie de confirmarea ordinului din partea a doi ofițeri înainte ca torpila să fie lansată.

Incidentul cu B-59 a fost doar unul dintre numeroasele crize din acea zi. Un U-2 a dispărut deasupra Siberiei după ce pilotul a pierdut orientarea, orbit de aurora boreală și indus în eroare de o defecțiune a busolei în apropierea polului nord.

Câteva minute mai târziu, șefii de stat major aflau că un alt U-2 fusese doborât deasupra Cubei, astfel că au presupus că este vorba de o escaladare deliberată din partea Moscovei. De fapt, ordinul fusese dat separat de doi generali sovietici aflați în Cuba. Șefii interarme nu știau că 80 de focoase nucleare fuseseră încărcate pe rachetele aflate deja în Cuba atunci când au făcut recomandarea ca SUA să efectueze atacuri aeriene și apoi o invazie a Cubei.

Recomandarea a fost anulată de președintele John Kennedy, în timp ce negocierile cu reprezentanții sovietici, unii dintre ei într-un restaurant chinezesc din Washington, făceau progrese, ceea ce a dus în cele din urmă la retragerea rachetelor sovietice din Cuba, în timp ce rachetele americane au fost retrase din Turcia.

În incidentul de deasupra Mării Negre din 29 septembrie anul acesta, două avioane de vânătoare rusești Su-27 au urmărit un avion de supraveghere electronică Rivet Joint al Royal Air Force, iar unul dintre avioanele rusești a lansat o rachetă.

În urma unei investigații, forțele aeriene ruse au susținut că lansarea a fost rezultatul unei defecțiuni tehnice. Oficialii britanici nu sunt întrutotul convinși că a fost un accident, dar comunicațiile interceptate au arătat clar că controlorii ruși de la sol erau șocați de ceea ce s-a întâmplat.