Nu am nicio indoiala ca la CSM s-a incercat, marti, o lovitura de tip blitzkrieg, care sa deschida calea revocarii procurorului general, Augustin Lazar, si a procurorului sef DNA, Laura Codruta Kovesi, in urma unei actiuni disciplinare. Mi-e foarte greu sa cred ca nu este vorba despre o parte a unui plan B de decapitare a Justitiei dupa esecul OUG 13, cat timp a venit la numai o zi dupa extrem de controversata decizie a CCR privind conflictul institutional de natura constitutionala intre DNA si Guvern, o decizie care pare a institui o imunitate paraconstitutionala a ministrilor, ale caror eventuale fapte penale comise in procesul de adoptare a unui act normativ sa nu mai poata fi anchetate de procurori, se scrie pe  Ziare.com .

Solicitarea declansarii actiunii impotriva DNA are directa legatura cu aceasta decizie, in timp ce in cazul procurorului general sunt invocate declaratii din perioada care a urmat adoptarii OUG 13. De ce abia acum? Pentru a lovi simultan in cei doi capi ai sistemului judiciar si a destabiliza corabia?

Decizia CCR insasi mi se pare, cum spuneam, cel putin stranie. Daca ne uitam la intreaga conduita a CCR de la inceputul asaltului asupra Justitiei, ea pare sa fi protejat cat de mult a putut Guvernul si demersul antiJustitie al acestuia.

Desi CCR sustine acum ca doar ea poate verifica legalitatea unui act normativ, ne amintim ca este exact ceea ce Curtea a refuzat sa faca in privinta OUG 13,, desi judecatorii Livia Stanciu si Stefan Minea au avut opinii separate. Deci CCR nu vrea sa verifice si restul nu se pot atinge nici de faptele penale.

In egala masura, CCR nu a gasit niciun conflict intre institutii, tot cu opinia separata a Liviei Stanciu, intre Guvern si CSM dupa adoptarea OUG 13, avand mare grija sa precizeze ca nu orice conflict intre institutii e de natura constitutionala si ca Guvernul a actionat in limitele sale de competenta.

In schimb, iata ca in cazul DNA e ditamai conflictul de natura constitutionala. "Deci daca dai OUG fara aviz cerut chiar de tine de la CSM, nu e conflict. Dar daca iei aviz negativ de MRP si sunt indicii ca il distrugi, apoi il inlocuiesti cu altul pozitiv si se cerceteaza asta, e conflict", scrie judecatorul Cristi Danilet pe Facebook.

La fel de straniu mi se pare ca acum CCR invoca faptul ca DNA si-ar fi arogat evaluarea legalitatii si oportunitatii unui act normativ, refuzand, inteleg, sa ia in calcul actul de declinare a competentei catre PICCJ, ocazie cu care DNA a explicat exact ce a fost anchetat, adica nu OUG in sine, nici pe legalitate si cu atat mai putin pe oportunitate, ci posibile fapte penale bine definite care ar fi fost comise in procesul de adoptare a OUG.

Dupa cum spunea foarte sintetic cineva pe Facebook, daca un copil se naste in urma unui viol, procurorii nu ancheteaza copilul, ci violul. Daca le da voie CCR.

Ce cred ca ar presupune acest plan B? Tintirea legislatiei penale si a institutiilor judiciare pe calea foarte greu de contracarat a CCR si a CSM. Daca politicul poate fi contestat masiv in strada si obligat sa dea inapoi, este foarte greu sa protestezi fata de CCR si CSM, nu pentru ca nu ar fi legal sau nu ar exista motive, ci pentru ca aceste institutii nu au sensibilitate la imaginea publica, nedand niciun fel de socoteala poporului platitor de lefuri.

Nici presiunea externa nu functioneaza, pentru ca exista o rezerva lesne de inteles a cancelariilor occidentale de a comenta deciziile unor institutii care in orice stat de drept sunt deasupra oricarei suspiciuni.

Nu stiu daca e cazul si la noi.

Va propun ca studiu de caz persoana dlui Valer Dorneanu, pesedist greu. Iata ce spunea dl Dorneanu in 1999 despre legea lustratiei:

"Din punct de vedere socio-moral, s-ar putea spune, in esenta, ca la zece ani de la Revolutie, proiectul poate apare ca tardiv, iar in acest an premergator celui electoral poate fi apreciat ca prematur. In perioada la care se refera proiectul, mai multe generatii de romani nu au avut, nu din vina lor, un alt reper moral si socio-politic decat cel oferit de stat, de societate si de lege avand, in consecinta, o singura optiune, incat vina lor principala pare a fi, in viziunea propunerii legislative, aceea de a se fi nascut dupa 6 martie 1945.

In conditiile date este greu de presupus ca cineva le-ar putea reprosa ca nu s-au nascut toti disidenti sau eroi, ori, cel putin, ca nu au avut o anumita orientare politica, alta decat cea oficiala. Daca atunci nu puteau avea decat o singura optiune, considerata din perspectiva timpului ca fiind gresita, azi se poate face un pas mai departe, prin propunerea legislativa impunandu-li-se sa nu aiba nici o optiune incercandu-se condamnarea lor la un fel de moarte civila".

Iar, in urma cu 10 ani, dl Dorneanu initia impreuna cu Florin Iordache si Tudor Mohora un proiect de modificare a legii 78/2000 privind combaterea faptelor in favoarea unor celebri baroni PSD.

Nu e clar deocamdata ce a decis de fapt CSM in privinta celor doua propuneri de ancheta disciplinara. Pana marti seara nu exista niciun comunicat oficial, dl Lazar sustine ca ele au fost respinse, doamna presedinte ICCJ Tarcea afirma ca ar fi vorba doar de o amanare a deciziei pana la aparitia deciziei CCR.

Care decizie, spun unele surse, ar urma sa dezincrimineze abuzul comis prin emitere de acte normative, adica exact ce prevedea si defuncta OUG 13.

Si sa fie respinse propunerile in CSM, inteleg ca Inspectia Judiciara a fost deja sesizata de binevoitori in privinta dnei Kovesi si a dlui Lazar, ca in cazul Cameliei Bogdan. Cine sa mai fie atent la faptul ca din 1992 pana acum CCR a constatat vreo 12 conflicte intre autoritati, fara ca cineva din Guvern, Parlament, ICCJ sau presedintele sa fi demisionat sau sa fi fost demis.

Miza planului B? Pe de-o parte, fortarea revocarii, ca sa fie incalecate parchetele, pe de alta parte, noi exemple socante si inhibitorii pentru sistemul judiciar: iata ce patesc cei care nu stau in banca lor. Intre timp, procurorii DNA sunt tintiti om cu om de campanii de presa SF, ca sa le tremure pixul in mana si sa nu-si doreasca decat incetarea atacurilor cu orice pret.

Si nu este exclus ca aparenta temperare a discursului lui Liviu Dragnea in privinta DNA si a dnei Kovesi sa fie exact in asteptarea acestui plan B. De ce sa se mai friga cu castana fierbinte, cand o poate apuca prin intermediari intangibili.

Asadar, razboiul continua si e teribil. 

*** Valer Dorneanu, de la Ion Iliescu, la Liviu Dragnea, o viata in slujba partidului stat

Valer Dorneanu ajunge in anul 1990, consilier al lui Ion Iliescu, presedintele "emanat" al Revolutiei din 1989. Atunci, avea deja o cariera de 22 de ani ca procuror si expert jurist in legislatia muncii. A fost soldat credincios al PCR, FSN, FDSN, PSDR si, in sfarsit, PSD.

A fost rasplatit cu mandate de deputat, cu presedintia Camerei Deputatilor, cu pozitia de Avocat al Poporului, in doua randuri, si cu numirea in functia de judecator al Curtii Constitutionale in anul 2013 pentru o perioada de noua ani.

Valer Dorneanu este un jurist de partid, are o formatie veche, rigida si ma indoiesc ca se va ridica vreodata impotriva intereselor PSD. Pornind de la aceasta premisa, as putea spune ca Liviu Dragnea, prin presedintele CCR, controleaza cea mai importanta instanta din Romania.

Actualul presedinte CCR a fost implicat pana peste cap in ceea ce s-a numit "lovitura de stat din vara anului 2012". Atunci, noua alianta USL, inspirata si sustinuta de Dan Voiculescu, a reusit sa formeze o majoritate parlamentara si a castigat puterea politica, initial fara alegeri, in final, suspendandu-l pe Traian Basescu, presedintele Romaniei de la acea data.

USL a avut un plan de rasturnare a ordinii constitutionale si de preluare a puterii pe care l-a pus in aplicare intr-un ritm naucitor. Intr-o singura zi, noua majoritate a schimbat presedintii celor doua camere ale Parlamentului, a trecut Monitorul Oficial din subordinea forului legislativ in subordinea Guvernului (forul executiv) si, de atunci, asa a ramas.

E unul dintre motivele pentru care o ordonanta de urgenta adoptata pe furis poate fi publicata la ora 1 noaptea in Monitorul Oficial, asa cum s-a intamplat cu celebra ordonanta 13. Victor Ponta era prim-ministru la acea data.

USL a revocat Avocatul Poporului care, la acea vreme, era Gheorghe Iancu si l-a numit pe Valer Dorneanu, scriitorul de legi al PSD. Strategia a fost cea de anihilare a Curtii Constitutionale. Victor Ponta, printr-o ordonanta de urgenta necontestata de Valer Dorneanu, a suspendat atributia CCR de a se pronunta pe hotarari ale Parlamentului. A ramas doar un aviz consultativ. Aceasta ordonanta avea legatura cu procesul de suspendare a presedintelui care se putea face, in noul context, doar prin simplul vot al majoritatii parlamentare, fara a mai exista cenzura din partea CCR.

O modificare care a slabit puternic statul de drept din Romania. A fost fragilizat votul popular, facand mandatul presedintelui dependent de vointa majoritatii parlamentare. Domnul Valer Dorneanu este responsabil pentru aceasta vulnerabilizare a statului de drept si a fost "rasplatit" cu pozitia de presedinte al CCR.

Ordonanta 13, "aproape" legala in viziunea CCR

Ce s-a intamplat cu ordonanta 13 la CCR arata ca avem in fata o institutie politizata, care sustine actiunile de forta ale PSD. Faptul ca a respins sesizarea facuta de Avocatul Poporului pe ordonanta 13 a fost a treia confirmare, dupa ce a respins pe banda rulanta sesizarile de conflict constitutional depuse de CSM si de presedinte.

Valer Dorneanu a justificat respingere prin faptul ca "ordonanta fusese abrogata si nu puteam accepta sesizarea pentru ca abrogarea a intervenit dupa sesizarea noastra". Pare o observatie logica si de bun simt, dar nimic nu oprea Curtea sa judece sesizarea si sa stopeze procesul de legiferare prin ordonante de urgenta, macar in domeniile prevazute de Constitutie.

Aceasta respingere a venit a doua zi dupa ce CCR a refuzat sa constate conflictul constitutional dintre CSM si Guvern si dintre presedinte si Guvern pe tema aceleiasi ordonante:

"Nu orice conflict dintre autoritati imbraca conditia unui conflict juridic de natura constitutionala. Doar acel conflict intruneste elementele unui conflict juridic de natura constitutionala in care partile isi aroga puteri, atributii, competente din sfera de activitate a celorlalte autoritati sau cand o autoritate isi declina competenta si nu isi exercita rolul pe care il are potrivit obligatiilor sale sau refuza sa-si indeplineasca un asemenea rol. In situatia de fapt, noi am constatat ca nu exista un asemenea conflict nici intre autoritatea judecatoreasca si Guvern, nici intre Parlament si Guvern", a declarat in fata camerelor de luat vederi Valer Dorneanu, presedintele CCR.

Dar, mare surpriza, sesizarea de conflict constitutional intre Ministerul Public (Procuratura) si Guvern, facuta de Calin Popescu Tariceanu a "intrunit elementele unui conflict juridic", in viziunea CCR.

Faptul ca anchetatorii cerceteaza membrii si angajatii Guvernului in ce priveste legalitatea actiunilor de adoptare a unei ordonante care dezincrimina o infractiune reprezinta conflict intre procurori si Guvern, faptul ca un ministru al Justitiei minte ca are toate avizele, consulta CSM dupa adoptarea unui act legislativ, desi era obligat sa primeasca un punct de vedere, fie el si consultativ, nu reprezinta conflict, in viziunea aceleiasi Curti.

Livia Stanciu, numita de presedintele Klaus Iohannis la CCR, a avut o opinie contrara cu cea a lui Valer Dorneanu pe conflictele de constitutionalitate generate de ordonanta 13

Livia Stanciu, fost presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a votat impotriva lui Valer Dorneanu si a avut o opinie separata pe care a publicat-o:

"Curtea Constitutională a statuat asupra limitelor constitutionale ale legiferarii pe calea ordonantelor de urgentă, retinand că posibilitatea Guvernului ca, in cazuri exceptionale, să poata adopta ordonante de urgentă, in mod limitat, chiar in domeniul rezervat legii organice, nu poate echivala cu un drept discretionar al Guvernului si, cu atat mai mult, această abilitare constitutională nu poate justifica abuzul in emiterea ordonantelor de urgentă", a scris ea.

Pe surse, doar doi judecatori de la CCR au votat impotriva conflictului de constitutionalitate invocat de Tariceanu.

Cine sunt membrii CCR si ce vor ei

Marian Enache, 63 de ani, trimis la Curtea Constitutionala de PSD, numit in 2016 de catre Senat pentru un mandat de noua ani.

Petre Lazaroiu, 64 de ani, trimis la CCR de catre fostul presedinte Traian Basescu, in anul 2008, pentru un mandat de doi ani, apoi, in 2010 a primit un mandat intreg de noua ani.

Stefan Mircea Minea, 67 de ani, trimis la CCR de PDL, numit in 2010 de catre Camera Deputatilor cu un mandat intreg de noua ani.

Daniel Morar, 51 de ani, trimis la CCR de catre presedintele Traian Basescu, numit in 2013 cu un mandat de noua ani.

Mona Pivniceru, 59 de ani, trimisa la CCR de catre USL, numita de Senatul Romaniei in 2013 cu mandat de noua ani.

Livia Stanciu, 61 de ani, trimisa la CCR de catre presedintele Klaus Iohannis, numita in 2016 cu un mandat de noua ani.

Simona Maya-Teodoriu, 46 de ani, trimisa la CCR de catre PSD, numita de Senatul Romaniei in 2015 cu un mandat de patru ani. I-a luat locul judecatorului Toni Grebla care a demisionat din CCR in urma unui scandal de coruptie.

Varga Atilla, 54 de ani, trimis la CCR de catre UDMR, numit de Camera Deputatilor in 2016 cu un mandat de noua ani.

Valer Dorneanu, presedintele CCR, 73 de ani, trimis la CCR de catre PSD, numit de Camera Deputatilor in 2013, cu un mandat de noua ani.

Daca se analizeaza afilierea politica a judecatorilor se constata ca ar trebui sa avem o Curte cu un puternic curent de gandire liberal. Avem doi judecatori numiti de Traian Basescu, unul de Klaus Iohannis, unul de USL, unul de PDL, unul de UDMR si trei de PSD.

Un vot de 6-3. Asta numai pe hartie. Ceea ce se intampla la CCR seamana destul de bine cu ce se intampla in societatea romaneasca. PSD conduce si isi impune vointa din cauza dezbinarii si lipsei de lidership de partea cealalta a societatii. Criza si dihotomia din interiorul partidului liberal, o formatiune impartita intre tendintele politice pro-coruptie si anti-coruptie se reflecta si la CCR asa cum se reflecta si in societate.

PNL nu reuseste sa capteze curentul anti-PSD din cauza "trecutului uselist". Asa se face ca Daniel Morar, numit de Traian Basescu, fost stalp al luptei impotriva coruptiei, a ajuns sa voteze cot la cot cu Mona Pivniceru, o critica virulenta a DNA, sustinuta pentru pozitia de judecator CCR de Victor Ponta si de Crin Antonescu.

Pe acest fond de disolutie liberala, Valer Dorneanu, un politician experimentat, jurist recunoscut si decan de varsta la CCR, reuseste destul de usor sa isi impuna punctul de vedere. Are un puternic ascendent de negociere si foloseste in propriul interes politic frustrarile, convingerile si credintele colegilor. Asa ca eu vad ca PSD va avea CCR de partea sa atata vreme cat axa Iohannis - PNL va ramane fragila.

"Noi suntem aicea ca si calugarii. Calugarii se intalnesc fara sa se cunoasca, traiesc fara sa se iubeasca si mor fara sa se planga. Cam aceeasi situatie este si aicea. Nu venim ca prieteni. De multe ori nu ne cunoastem cand venim aici", marturisea Augustin Zegrean, fost presedinte al CCR, intr-un interviu pentru News.ro.

Dar, dupa ultimele evolutii, pare ca intre Dumnezeu si calugari se afla Valer Dorneanu pe post de staret. SURSA:  Ziare.com .

Distribuie Distribuie Comentarii