Alegeri decisive în Serbia: mișcarea studenților amenință supremația lui Vučić
Aleksandar Vučić Foto: EPA-EFE
Scrutinul din Serbia se desfășoară pe un fond de tensiuni sociale vizibile nu doar pe plan intern, ci și în alte state europene. De exemplu, în Franța, tinerii au declanșat proteste din cauza degradării clădirilor școlare și a deficitului de personal, manifestațiile amplificându-se ulterior pe fondul scumpirilor și al creșterii costului vieții. Totodată, Albania este scena unor proteste extinse la nivel național care durează de mai multe luni, unde cetățenii nemulțumiți de corupție și de lipsa locurilor de muncă solicită demisia prim-ministrului Edi Rama.
Cum s-a născut forța care îl contestă pe Vučić
În Serbia, nemulțumirea populară a atins un punct culminant joi seară, pe 22 octombrie, când peste 100.000 de persoane au participat în centrul Belgradului la mitingul de încheiere a campaniei organizat de mișcarea studențească ce se opune puterii lui Aleksandar Vučić.
Această mobilizare își are rădăcinile în tragedia din noiembrie 2024, când prăbușirea copertinei unei gări proaspăt renovate din Novi Sad a curmat 16 vieți. Deși inițial manifestanții cereau doar o anchetă independentă, demonstrațiile s-au transformat treptat într-un amplu curent anticorupție, având ca obiective schimbarea clasei politice și organizarea de alegeri anticipate.
Un alt catalizator al furiei publice a fost controversatul proiect imobiliar Trump Tower din capitala sârbă. În mai 2024, executivul de la Belgrad ar fi parafat un contract prin care își asuma retragerea statutului de patrimoniu cultural pentru clădirea Statului Major General, deschizând astfel calea companiei lui Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump, să dezvolte un hotel și un Trump Tower. Investiția, evaluată la 500 de milioane de dolari, ar fi fost facilitată chiar la ordinul lui Aleksandar Vučić, prin eliminarea protecției juridice a imobilului istoric. În cele din urmă, Kushner a renunțat la proiect după ce procurorii au pus sub acuzare mai mulți oficiali sârbi. Vučić a negat implicit existența unor ilegalități, susținând că deciziile sale au vizat interesul național.
Violențe în campanie și strategii electorale opuse
Perioada premergătoare votului a fost umbrită de acuzații privind lipsa de imparțialitate a instituțiilor statului și de agresiuni fizice. În localitatea Užice, simpatizanții Partidului Progresist Sârb (SNS), formațiune condusă de Vučić, au atacat mai mulți participanți la un protest. De asemenea, în Belgrad, un observator din partea Agenției Anticorupție a fost agresat în timp ce monitoriza acțiunile electorale ale partidului aflat la guvernare.
SNS constituie nucleul alianței „Serbia Unită” și își fundamentează forța electorală pe susținerea naționaliștilor, pe o presă favorabilă și pe controlul resurselor financiare publice, deși campania sa a fost marcată de suspiciuni privind fraudarea sistematică a votului. În plus, formațiunea lui Vučić ar putea beneficia de o parte din voturile blocului naționalist, care este în prezent divizat, mai ales după ce partidul Noi, Puterea Poporului s-a retras din cursă pe fondul unor acuzații legate de influența Federației Ruse.
La polul opus, Lista Studenților a reușit să atragă un segment numeros de electorat anterior pasiv, printr-o campanie dinamică și plină de umor. Refuzând structurile ierarhice clasice și desemnarea unui lider unic, mișcarea se bazează pe rețelele universitare și promovează profesioniști și cadre didactice cu o bună reputație locală. Ascensiunea lor a erodat sprijinul pentru partidele tradiționale de opoziție, unele dintre acestea riscând să nu mai atingă pragul electoral.
Miza scrutinului: de la reforme interne la direcția geopolitică
Potrivit unei analize Al Jazeera , scrutinul de duminică este crucial pentru viitorul sistemului politic sârb și pentru reformarea instituțiilor, în condițiile în care opoziția și organizațiile pentru drepturile omului acuză acte de corupție, nereguli electorale și presiuni asupra presei independente — acuzații pe care SNS le respinge.
Un rezultat favorabil Listei Studenților ar reconfigura opoziția și ar propulsa în legislativ oameni noi, lipsiți însă de experiență politică și având viziuni ideologice eterogene. Indiferent de configurația viitorului guvern, reconstrucția statului de drept, a instituțiilor democratice și recâștigarea încrederii cetățenilor vor fi teste extrem de dificile.
Pe plan extern, votul va dicta ritmul apropierii Serbiei de Uniunea Europeană. În prezent, negocierile de aderare stagnează din cauza problemelor legate de statul de drept, a lipsei de progrese în normalizarea relațiilor cu Kosovo și a refuzului de a se alinia complet sancțiunilor europene dictate împotriva Rusiei. Deși Lista Studenților militează pentru reforme democratice, formațiunea nu are poziții clar definite pe toate temele de politică externă, avansând chiar ideea unui referendum național pe tema aderării la blocul comunitar.
Cei 250 de deputați ai Adunării Naționale vor fi aleși prin vot proporțional, întreaga țară formând o singură circumscripție. Cu excepția organizațiilor minorităților naționale recunoscute, formațiunile politice au nevoie de minimum 3% din sufragii pentru a intra în Parlament. Urnele se vor închide duminică, la ora 20:00, primele estimări ale rezultatelor fiind așteptate în jurul orei 22:00.
Explorează subiectele:
