Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a fost printre primii şefi de stat din lume care l-au felicitat pe Vladimir Putin pentru realegerea acestuia la preşedinţia Federaţiei Ruse. Într-o postare în limba rusă pe contul său de Facebook, Igor Dodon l-a felicitat "din suflet'' pe Putin şi a subliniat că "o Rusie puternică este necesară nu doar ruşilor'', informează Agora.md.

"Îl felicit din tot sufletul pe Vladimir Vladimirovici Putin cu victoria fermă în alegerile prezidenţiale. Ca preşedinte al statului independent Republica Moldova, vreau să declar cu toată responsabilitatea: o Rusie puternică e necesară nu doar ruşilor. Astăzi, Rusia în frunte cu Putin a devenit simbolul speranţei pentru toate popoarele care militează pentru stabilitate în toate regiunile lunii, pentru o politică suverană internă şi externă, pentru valorile tradiţionale', a scris Dodon pe Facebook.

Potrivit lui Igor Dodon, Putin s-a dovedit a fi "un mare prieten al Republicii Moldova'. "Cu implicarea lui directă au fost încheiate înţelegeri importante între ţările noastre: deschiderea pieţei ruse pentru întreprinderile moldoveneşti, amnistierea migraţională', a continuat Dodon.

Fostul lider socialist şi-a declarat convingerea că pentru Vladimir Putin au votat majoritatea cetăţenilor ruşi care locuiesc în Republica Moldova.

Potrivit Agora.md, Putin a fost felicitat, deocamdată, doar de lideri din ţări precum Kazahstan, Belarus, Venezuela, Bolivia şi Cuba, în timp ce statele vestice nu s-au grăbit să-l felicite.

Vladimir Putin a fost reales cu 76,67% din voturi pentru un al patrulea mandat la preşedinţia Rusiei, potrivit rezultatelor aproape definitive publicate luni. După numărarea a 99,8% din buletine, a rezultat că Putin l-a devansat cu mult pe principalul său adversar, candidatul comunist Pavel Grudinin, care a adunat doar 11,79% din voturi, înaintea ultranaţionalistului Vladimir Jirinovski (5,66%) şi a jurnalistei apropiate opoziţiei liberale Ksenia Sobciak (1,67%).

Cel de-al patrulea mandat al lui Vladimir Putin ar trebui să fie ultimul, acesta promiţând să nu modifice Constituţia pentru a putea candida din nou după 2024. Prin urmare, experţi estimează că următorii şase ani vor fi dedicaţi pregătirii unui succesor. AGERPRES