Alegeri parlamentare decisive în Ungaria. Cum ar putea Viktor Orban să obțină un nou mandat de premier, în ciuda scorului slab din sondaje

Pe 12 aprilie, Ungaria organizează alegeri parlamentare considerate de unii analişti drept decisive asupra viitorului Uniunii Europene. Deși opoziția conduce în sondajele de opinie cu 10-15 procente, sistemul electoral construit de Viktor Orban de-a lungul a 16 ani la putere face ca o victorie a lui Peter Magyar și a partidului Tisza să fie departe de certitudine. Politologul Cristian Pîrvulescu explică pentru „Adevărul” mecanismele care ar putea permite liderului de la Budapesta să câștige un nou mandat de premier, în ciuda dezavantajului din intențiile de vot.

Sistemul electoral ungar combină votul direct în circumscripții uninominale cu votul pe liste de partid. Din cei 199 de deputați, 106 sunt aleși uninominal, câștigătorul fiind candidatul cu cele mai multe voturi, fără a fi nevoie de majoritate absolută. Restul de 93 de mandate sunt distribuite proporțional, pe liste de partid. Structura avantajează masiv partidele mari și, în speță, Fidesz.

Nici un avantaj de 10-15 puncte în sondaje nu este suficient pentru a garanta victoria opoziției în acest cadru, explică politologul Cristian Pîrvulescu.

„Chiar dacă potrivit celor mai recente sondaje publicate la sfârșitul lunii martie partidul Tisza conduce clar în sondaje înaintea scrutinului din 12 aprilie, cu un avantaj de aproximativ 10-15 puncte în rândul alegătorilor hotărâți, această diferență nu este suficientă pentru a putea prezice o victorie clară. Sigur, într-o democrație proporțională clasică, un astfel de scor ar însemna o majoritate confortabilă de mandate pentru Tisza, dar în Ungaria acest avantaj trebuie privit în context", spune politologul.

În opinia sa, având în vedere avantajul pe care Fidesz cel mai probabil îl va avea în colegiile uninominale, Tisza ar avea nevoie de un avans minim de 5-6 procente în circumscripția națională pentru a spera să formeze o majoritate simplă în viitorul legislativ.

„Cu 5-6 puncte mai mult decât Fidesz, Tisza ar putea doar să aibă o majoritate simplă, atât din cauza ponderii mari a colegiilor uninominale (106 din 199) cât și a gerrymandering-ului (circumscripțiile rurale, unde Fidesz are majoritate, sunt avantajate în raport cu cele urbane, unde opoziția are majoritate) și a mecanismului așa-numit al voturilor fragmentare. Deci Tisza poate câștiga la scor și totuși să ajungă doar la o majoritate fragilă sau chiar la un parlament blocat, dacă Fidesz își menține bastioanele rurale și ia bonusul de mandate din colegii, plus diaspora", a explicat Pîrvulescu.

Gerrymandering-ul este practica de a redesena granițele circumscripțiilor electorale astfel încât să avantajeze un anumit partid. Concret, circumscripțiile din zonele urbane, unde opoziția are susținere majoritară, sunt trasate mai mari, diluând astfel greutatea fiecărui vot.

În schimb, circumscripțiile rurale, fidele Fidesz, sunt mai mici, ceea ce înseamnă că fiecare vot contează mai mult acolo. Rezultatul este că un partid poate obține mai puține mandate decât i-ar corespunde procentual, pur și simplu din cauza modului în care sunt desenate granițele pe hartă. Orban a reconfigurat circumscripțiile după victoria din 2010, iar ajustări suplimentare au fost făcute în 2024 inclusiv în Budapesta, bastionul opoziției. Schema a fost utilizată și în Republica Moldova, la alegerile parlamentare din 2019, de către oligarhul Vladimir Plahotniuc, omul care controla la vremea respectivă scena politică de la Chișinău.

Distorsiunea a fost documentată și de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), care a semnalat că 20 din cele 106 circumscripții uninominale au o abatere de peste 10% față de norma de reprezentare, cu o deviere maximă de 22%.

Retorica „pace versus război"

Dincolo de ingineria electorală, Orban a construit în această campanie o narațiune menită să blocheze transferul de voturi spre opoziție, susține Pîrvulescu.

„Orban a redus miza la o alegere binară: război sau pace, Bruxelles și Zelenski versus neutralitatea Ungariei. El se prezintă drept singurul garant al faptului că Ungaria nu va fi târâtă în război de UE și de NATO, legând explicit adversarii interni de Zelenski și de deciziile Bruxelles-ului privind Ucraina", explică politologul

Schimbare de regim în Ungaria? Care este marea teamă a alegătorilor maghiari la scrutinul din 12 aprilie

Eficiența acestei strategii nu ține doar de convingerea propriului electorat, ci și de efectul de descurajare asupra votanților nehotărâți.

„Eficiența unei astfel de campanii nu poate fi subestimată, pentru că îi consolidează baza electorală, dar mai ales ridică o barieră emoțională împotriva oricărei alianțe anti-Orbán. Este o narațiune simplă, care justifică anticipat orice contestare a unui rezultat nefavorabil", a subliniat Pîrvulescu.

Mi Hazánk - factorul-surpriză al scrutinului

Un element imprevizibil al alegerilor din 12 aprilie îl reprezintă Mi Hazank, un partid de extremă dreaptă care a obținut circa 6% la alegerile desfășurate în urmă cu 4 ani. Dacă va trece din nou pragul electoral în 2026, Mi Hazank ar putea oferi sprijin parlamentar pentru un guvern minoritar condus de Viktor Orban.

„Mi Hazank este un partid de extremă dreapta, cu program ultranaționalist, conspiraționist și explicit antirom, considerat de observatori cea mai radicală formațiune care a intrat în parlamentul ungar după război. Dacă trece din nou pragul într-un scenariu în care Fidesz nu are majoritate, Mi Hazank devine potențial partid balama, înclinând balanța fie spre un guvern minoritar Fidesz tolerat de extremă dreapta, fie spre haos politic dacă refuză orice sprijin", explică Pîrvulescu.

Vance la Budapesta: orbanismul, model transatlantic

În tot acest context, vicepreședintele american, JD Vance, a sosit marți la Budapesta . Potrivit lui Cristian Pîrvulescu, miza acestei vizite o reprezintă în primul rând legitimarea internațională a liniei sale politice pe care operează Viktor Orban.

„Vizita lui JD Vance la Budapesta semnalizează pentru Orban că nu mai este doar un copil problemă al UE, ci parte a unui curent conservator transatlantic legitimat de Washington. Vance a lăudat deja poziția pacifistă a lui Orbán și scepticismul față de ajutorul pentru Ucraina, iar Budapesta prezintă această convergență ca dovadă că istoria îi dă dreptate Ungariei în fața Bruxelles-ului. Vance devine dovada clară că orbanismul nu mai e doar o deviere est-europeană, ci devine un model acceptat pe axa Washington-Budapesta”, spune Pîrvulescu.

Ce înseamnă alegerile din Ungaria pentru România

Scrutinul de la Budapesta nu este indiferent pentru București. Ungaria a acordat cetățenie și drept de vot aproximativ 2 milioane de etnici maghiari din statele vecine, dintre care circa 300.000 de alegători din Transilvania, orientați covârșitor pro-Fidesz. Mobilizarea acestui electorat se realizează, în bună parte, prin rețele afiliate UDMR.

Viktor Orbán, discurs plin de elogii la adresa președintelui SUA: „Dacă Trump ar fi fost președinte în 2022, nu ar fi existat acum un război”

„Fidesz a folosit sistematic comunitatea maghiară din Transilvania ca prelungire electorală și simbolică a politicii de la Budapesta. Pentru aceasta a utilizat finanțări masive pentru instituții culturale, biserici și ONG-uri și a făcut o campanie permanentă pentru cetățenia ungară și mobilizarea organizată pentru votul prin corespondență. Orice se va întâmpla în Ungaria, UDMR rămâne prins între rolul de partener constituțional la București și rolul de interfață a Budapestei în Transilvania", spune Pîrvulescu.

Iar miza pentru România depășește simplul interes de stat vecin, avertizează politologul.

„Pentru România, rezultatul alegerilor din Ungaria are o importanță majoră, pentru că un nou mandat orbanist, dublat de sprijinul deschis al administrației Trump, ar consolida un vecin care mizează pe revizionism identitar, pe veto la Bruxelles și pe instrumentalizarea comunității maghiare din România ca pârghie de presiune", a subliniat Cristian Pîrvulescu.