ALERTĂ Un studiu arată că piloții europeni ațipesc la manșă și zboară epuizați de frica sancțiunilor
Siguranța zborurilor din Europa este pusă sub semnul întrebării de un fenomen alarmant: peste trei sferturi dintre piloți recunosc că au adormit preț de câteva secunde în timp ce se aflau la comanda aeronavelor. Deși epuizarea le afectează grav capacitatea de reacție în situații critice, mulți comandanți și copiloți continuă să zboare peste limitele fizice, temându-se de represaliile companiilor aeriene dacă raportează că sunt prea obosiți.
Un studiu amplu realizat în luna august de Asociația Europeană a Piloților de Cabină (ECA), citat de publicația The Guardian , scoate la iveală dimensiunea epuizării din aviația comercială. Datele, colectate de la aproape 7.200 de piloți și copiloți din 32 de state, arată că 76,8% dintre aceștia au experimentat cel puțin un episod de microsomn în cabina de pilotaj pe parcursul ultimelor patru săptămâni. Mai mult, 38,8% dintre respondenți afirmă că nu beneficiază, în mod curent, de suficientă odihnă pentru a preveni acumularea oboselii cronice.
Experții în aviație avertizează că epuizarea generată de rutele lungi, orarele imprevizibile și schimbările frecvente de fus orar reprezintă o amenințare directă la adresa siguranței pasagerilor. Această stare diminuează vigilența echipajului, încetinește timpii de reacție și compromite luarea deciziilor în momentele critice.
Frica de sancțiuni ține avioanele în aer cu echipaje epuizate
Deși legislația obligă operatorii aerieni să dețină sisteme funcționale pentru monitorizarea și gestionarea oboselii, realitatea din teren arată o cultură a presiunii. Teama de eventuale pedepse din partea angajatorilor îi determină pe mulți piloți să își ascundă starea reală. Doar 37,2% dintre cei chestionați raportează oficial atunci când sunt inapți de zbor din cauza epuizării.
În schimb, aproape un sfert dintre piloți (24%) aleg să urce la manșă chiar și atunci când sunt mult prea obosiți, refuzând să se declare inapți. Alți 16,8% recurg la o soluție de compromis pentru a evita zborul în condiții de risc: își iau concediu medical, invocând diverse afecțiuni în locul oboselii.
O altă problemă majoră semnalată în raportul ECA vizează utilizarea „discreției comandantului”, o prerogativă legală menită să permită prelungirea programului de zbor exclusiv în situații excepționale. Sondajul arată însă că măsura a devenit o practică frecventă: 38,3% dintre piloți au apelat la această prelungire cel puțin o dată în ultima lună, iar 15,2% au folosit-o de două sau mai multe ori. Presiunea este evidentă, în condițiile în care 69,1% dintre piloți se tem de consecințe negative dacă ar refuza să își prelungească timpul de zbor.
Discrepanțe majore între țări și vulnerabilitatea sectorului low-cost
Gradul de încredere în sistemele de raportare variază semnificativ în funcție de specificul companiei și de țara în care aceasta își are sediul. Cele mai grave deficiențe sunt semnalate în rândul operatorilor low-cost și al companiilor de tip ACMI (care închiriază aeronave cu tot cu echipaj și mentenanță altor linii aeriene). De altfel, numai 15,6% dintre piloții companiilor low-cost cred că angajatorul lor gestionează eficient riscurile asociate oboselii.
Din punct de vedere geografic, piloții angajați la companii înregistrate în Irlanda și Malta sunt cei mai expuși fricii de represalii din partea conducerii și au cea mai scăzută încredere în mecanismele interne de raportare. La polul opus se situează țări precum Regatul Unit, Finlanda și Țările de Jos, unde companiile au reușit să implementeze o cultură organizațională solidă, în care raportarea oboselii nu atrage sancțiuni.
Apel către autoritățile europene de reglementare
În fața acestor statistici îngrijorătoare, conducerea Asociației Europene a Piloților de Cabină cere intervenția urgentă a Agenției Europene pentru Siguranța Aviației (EASA). Căpitanul Tanja Harter, președinta ECA, solicită înăsprirea normelor privind gestionarea oboselii și controale stricte care să garanteze că liniile aeriene nu își pedepsesc angajații care raportează epuizarea și nici nu abuzează de puterea de decizie a comandantului.
Tanja Harter subliniază că atât companiile aeriene, cât și instituțiile de reglementare trebuie să își asume responsabilitatea directă, nu să transfere întreaga presiune pe umerii echipajelor de zbor.
„Nu se poate ca această sarcină să ne revină doar nouă, piloților, în timp ce ne aflăm în cabina de pilotaj și se așteaptă de la noi să ducem pasagerii în siguranță la destinație”, a avertizat președinta ECA.
Explorează subiectele:
