Cel mai mare cost al corupției din Europa este în România și, chiar dacă DNA este cea mai activă agenție din regiune, acest aspect nu este o garanție a scăderii corupției, a declarat, joi, președintele Societății Academice din România (SAR), Alina Mungiu-Pippidi.

Declarația a fost făcută cu ocazia lansării la București a Raportului Anual "România 2016" realizat de SAR. La deschiderea seriei de discuții pe marginea evenimentului au fost prezenți premierul Dacian Cioloș, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, și șeful Cancelariei premierului, Dragoș Tudorache.

Președintele SAR a adăugat că, în prezent, costurile României în infrastructura terestră sunt foarte mari față de media UE — aproximativ 2,2 la sută din PIB în 2013 (potrivit studiilor SAR). Calitatea acestei infrastructuri este evaluată la 4 (cel mai mare punctaj fiind 7).

"România cheltuiește enorm pentru infrastructura terestră în comparație cu media Uniunii Europene și în comparație cu Bulgaria", a adăugat ea.

Potrivit raportului, "DNA este cea mai activă agenție din Europa, dar acest fapt nu e o garanție a scăderii corupției".

Mungiu-Pippidi a subliniat necesitatea existenței unor organisme care, pe lângă funcția de aplicare a justiției, precum cea a DNA, să aibă și posibilitatea de a formula politici anticorupție.

La rândul său, Bogdan Chirițoiu a spus că, în România, numărul de amendamente la contractele publice este mult mai mare decât media Uniunii Europene.

El a adăugat că, pentru o mai bună funcționare economică, este nevoie de o simplificare a legislației și de existența unei baze de date online complexe.

"Ne dorim ca SEAP (Sistemul Electronic de Achiziții Publice — n.r.) să fie mai prietenos. (...) Să identificăm electronic lucruri suspecte. (...) Suspiciunile să poată veni și din analiza datelor electronice", a arătat Chirițoiu.

Dragoș Tudorache a vorbit despre cea mai recentă inițiativă guvernamentală — crearea unei platforme care să ofere informații complete, transparente despre tranzacțiile din domeniul administrației publice.

"E vorba de un sistem IT care va aduce în spațiul public toată cheltuiala bugetară pentru toate entitățile publice din România. Pentru prima oară va exista o platformă digitală în care toate entitățile publice din țară vor fi obligate să își introducă toate contractele, toată execuția bugetară. Nu va fi o opțiune, pentru că le va fi condiționată prezența pe această platformă de alocarea de plăți prin Ministerul Finanțelor", a spus el, anunțând că respectiva platformă va fi lansată în următoarele două-trei săptămâni.

În ceea ce privește transparența contractelor cu statul român, Mungiu-Pippidi a spus că există o evoluție "în bine", de-a lungul anilor, potrivit datelor SAR ce fac referire la perioada 2007-2013.

Astfel, a mai spus Mungiu-Pippidi, dacă în 2007 la 30% din licitațiile publice era un singur ofertant, în 2013, doar în 12% dintre licitații s-a mai constatat acest lucru. În timp ce, în 2007, 22% din contractele atribuite cu fonduri de la stat erau acordate pe principiul unor "conexiuni politice", în 2013 s-a constatat că doar 17% din contractele atribuite public sunt în această situație.

De asemenea, președintele SAR a observat că, potrivit cercetărilor, și procentul contractelor "cu dedicație s-a micșorat" — de la 47% în 2007 la 33% în 2013.

AGERPRES