Ambasadorul german la Chișinău își cere scuze pentru „neînțelegere” privind limba și religia
Hubert Knirsch, ambasadorul Germaniei la Chișinău, și-a exprimat regretul și și-a asumat responsabilitatea pentru reacțiile puternice generate de declarațiile sale recente privind limba română și religia în Republica Moldova și România. Diplomatul a calificat situația drept o "neînțelegere" cauzată, în parte, de o traducere defectuoasă a afirmațiilor sale făcute într-o emisiune televizată, negând orice intenție de a submina identitatea românească sau credința creștin-ortodoxă.
Ambasadorul Germaniei la Chişinău, Hubert Knirsch FOTO chisinau.diplo.de
Hubert Knirsch, ambasadorul Germaniei la Chișinău, a revenit luni cu o declarație postată pe contul de Facebook al Ambasadei, încercând să clarifice o serie de afirmații controversate făcute anterior. Diplomatul s-a declarat surprins de amploarea reacțiilor și a precizat că situația a fost generată de o "neînțelegere", accentuând și o "traducere defectuoasă". Deși își asumă întreaga responsabilitate pentru neliniștea creată, ambasadorul a dat asigurări că nu a avut niciodată intenția de a pune sub semnul întrebării "unitatea chestiunii românești sau a credinței creștine ortodoxe".
Controversa a izbucnit după un interviu acordat de ambasadorul Knirsch la Jurnal TV , pe 7 iulie. Jurnalistul Vitalie Călugăreanu l-a interogat pe diplomat despre un "Plan B" – posibila unire a Republicii Moldova cu România – în contextul blocării parcursului european.
În cadrul întrebării sale, Călugăreanu a subliniat că locuitorii Republicii Moldova ar vorbi aceeași limbă, ar avea aceeași cultură, tradiții și religie cu românii din România, făcând referire și la declarațiile președintei Maia Sandu despre o potențială soluție de unire.
"Noi vorbim tot mai des în Republica Moldova despre Unirea cu România în ultimii ani, mai ales în ultimele luni, inclusiv președinta Maia Sandu. Noi am fost la un moment dat aceeași țară, vorbim aceeași limbă, avem aceeași cultură, aceleași tradiții și aceeași religie cu românii din România. Ați văzut probabil declarațiile Maiei Sandu despre un posibil plan B pentru Moldova în cazul în care negocierile de aderare la Uniunea Europeană se blochează și zice că Unirea cu România, care este deja membră a Uniunii Europene, ar fi o soluție la care Republica Moldova sau cele două state ar putea să apeleze la un moment dat, dacă se blochează parcursul european. Cum vi se pare această idee?", a fost întrebarea adresată de Vitalie Călugăreanu.
Ca răspuns, Hubert Knirsch a afirmat inițial că o astfel de decizie aparține exclusiv cetățenilor Republicii Moldova și României. Ulterior, însă, el a declarat că ar "pune sub semnul întrebării" ideea că românii și moldovenii ar avea aceeași limbă și religie.
"Dacă vorbim despre valorile europene, despre valorile individuale, atunci sunt oamenii care gândesc la fel că avem aceeași limbă, dar alții poate gândesc altfel, că avem două limbi sau religii diferite. Statele moderne europene au o limbă oficială dar sigur au oameni de diferite etnii și valorile europene și drepturile europene sunt că acești oameni trebuie să fie respectați în toate aceste sensuri", a declarat ambasadorul.
În declarația sa de luni, diplomatul german a detaliat modul în care a înțeles întrebarea și cum a răspuns. El a explicat că, la mențiunea jurnalistului despre limba și religia comună, a replicat că "în Republica Moldova ar exista oameni care vorbesc aceeași limbă, dar ar exista și alți oameni, există unii, care ar vorbi două limbi, precum și oameni de religii diferite". Ambasadorul a subliniat, de asemenea, importanța respectului pentru individ, ca valoare europeană fundamentală.
Knirsch a atribuit o parte din confuzie unei "traduceri simultane neclare", menționând că expresia sa "dar și alți oameni" a fost redată eronat ca "dar unii gândesc altfel despre aceasta", iar "există oameni care vorbesc două limbi" a fost tradus prin "… că există două limbi".
Diplomatul a adăugat că momentul declarației controversate, spre finalul unui interviu lung, l-a împiedicat să ofere clarificări imediate. Deși a acuzat mass-media că a relatat și comentat fără a-l consulta, Knirsch a reiterat că "responsabilitatea pentru neliniștea creată îmi revine în totalitate".
Afirmațiile inițiale ale ambasadorului au stârnit critici virulente, în special din partea politicienilor care susțin unirea. Dragoș Galbur, președintele Partidului Național Moldovenesc (PNM) – formațiune care militează pentru unirea Republicii Moldova cu România și integrarea europeană – a reacționat dur pe Facebook.
Când un ambasador german repetă tezele identitare fabricate de URSS, se simte ecoul cinic al vechii complicității dintre Germania nazistă și Uniunea Sovietică, în urma căreia Basarabia a fost lăsată pe mâna lui Stalin. Astăzi nu se mai semnează protocoale secrete (ne prefacem că nu știm că se semnează), dar se rostesc fraze elegante despre «popoare diferite», «stabilitate» și «integrare europeană separată». Domnule Knirsch, identitatea noastră nu este un dosar diplomatic, iar Unirea cu România nu este un proiect pentru care trebuie să cerem aprobarea Germaniei.Dragoș Galbur, președintele Partidului Național Moldovenesc
Explorează subiectele:
