Apusul „modelului suedez“. Cea mai surprinzătoare cotitură capitalistă din Europa: statul social se retrage, iar piața preia controlul

Timp de decenii, Suedia a fost simbolul aproape perfect al statului social european: taxe uriașe, servicii publice omniprezente și un model în care statul avea grijă de cetățean „din leagăn până în mormânt”. Astăzi însă, fără mari declarații ideologice și aproape fără zgomot politic, țara nordică traversează una dintre cele mai spectaculoase transformări economice din Occident, scrie The Wall Street Journal.

Suedia renunță la modelul statului providență/FOTO:shutterstock

Suedia, considerată cândva bastionul colectivismului european, se îndreaptă tot mai clar spre un model capitalist bazat pe competiție, privatizare și inițiativă individuală.

Schimbarea este deja vizibilă peste tot. Aproape jumătate dintre clinicile medicale primare sunt private, multe controlate de fonduri de investiții. O treime dintre liceele publice sunt administrate privat, iar operatorii din educație sunt listați la bursă.

Transformarea suedeză este urmărită atent și dincolo de Europa. În Statele Unite, unde dezbaterile despre rolul statului sunt tot mai intense, modelul suedez continuă să fie invocat de politicieni progresiști. Numai că realitatea Suediei de astăzi diferă radical de imaginea romantică a unui stat social omnipotent.

Cum a reușit Suedia să reducă statul fără să-și prăbușească economia

Paradoxal, tocmai această liberalizare a permis Suediei să facă ceea ce puține state dezvoltate au reușit în ultimele decenii: să reducă dimensiunea aparatului public și să scadă povara fiscală, notează WSJ.

Cheltuielile sociale totale – care includ sănătatea, educația și sistemul de asistență socială – au coborât la aproximativ 24% din PIB, aproape de nivelul Statelor Unite și mult sub țări precum Franța sau Italia, unde depășesc 30%.

În același timp, economia suedeză continuă să crească într-un ritm solid. Fondul Monetar Internațional estimează pentru următorii ani o creștere anuală de aproximativ 2%, comparabilă cu cea a SUA și dublă față de Germania sau Franța.

„Suedia este o adevărată țară a oportunităților”, spune ministrul de Finanțe Elisabeth Svantesson, care a redus taxele trei ani consecutiv. În anii ’80, cota maximă de impozitare ajungea aproape la 90%. Astăzi, aceasta se apropie de 50%. Iar marile averi au început să se întoarcă acasă.

Conni Jonsson, fondatorul gigantului suedez de private equity EQT, afirmă că, luând în calcul taxarea totală, Suedia a devenit „mai atractivă chiar decât SUA”.

De la statul mamut la economia inovatoare

Suedia nu a fost întotdeauna o țară cu un stat supradimensionat. Timp de aproape un secol, până în anii 1970, economia suedeză s-a dezvoltat spectaculos fără niveluri extreme de taxare.

Totul s-a schimbat după anii ’60, când social-democrații au extins masiv cheltuielile publice. Până în anii ’90, statul ajunsese să consume aproape 70% din PIB. Au urmat stagnare economică, datorii uriașe și o criză bancară severă.

Sub presiunea piețelor și a investitorilor, Stockholmul a fost obligat să reformeze radical sistemul: reducerea ajutoarelor sociale, privatizări, reforme fiscale, limitarea datoriei publice și eliminarea taxelor pe avere și moștenire. Rezultatul a fost apariția unei culturi antreprenoriale pe care puțini o mai asociau cu Suedia.

Țara a devenit una dintre cele mai dinamice economii tehnologice din Europa, cu sute de IPO-uri și o explozie de startup-uri. Industria suedeză de gaming a produs fenomene globale precum Minecraft și Candy Crush, iar Suedia a depășit chiar SUA la numărul de miliardari raportat la populație.

Spitale private, inteligență artificială și eficiență

Transformarea este poate cel mai vizibilă în sistemul medical. La spitalul St. Göran din Stockholm, finanțat public dar administrat privat, inteligența artificială este deja folosită pentru detectarea cancerului mamar. Listele de așteptare s-au redus dramatic, iar medicii au mai mult timp pentru cazurile complexe.

Managerii vorbesc despre eficiență, indicatori de performanță și modelul Toyota de organizare. Conducerea susține că tratarea unor afecțiuni costă cu 15-20% mai puțin decât în spitalele administrate direct de stat, scrie The Wall Street Journal.

Și consultațiile medicale s-au schimbat radical. Platforma suedeză Kry permite programări video 24 de ore din 24, în mai multe limbi, inclusiv arabă. Pentru mulți pacienți, accesul rapid și digitalizat la medic a devenit unul dintre marile avantaje ale noului sistem.

Dar cine pierde?

Succesul economic al Suediei are însă și o față mai puțin confortabilă. Criticii avertizează că modelul suedez produce inegalități tot mai mari într-o societate construită istoric pe ideea egalității sociale.

În suburbii dominate de comunități de imigranți, violența bandelor a crescut puternic. În unele zone, rețelele criminale contestă direct autoritatea statului.

În educație, dezbaterea este și mai aprinsă. Școlile private sunt acuzate că urmăresc profitul reducând investițiile în profesori, biblioteci sau infrastructură.

Totodată, cele mai bune școli private atrag elevii performanți și familiile bogate, în timp ce școlile publice rămân cu elevii vulnerabili și costurile sociale mai mari.

„Trecem de la o societate construită pe ideea «toți pentru unul și unul pentru toți» la una în care fiecare se descurcă singur”, spune jurnalistul și autorul suedez Andreas Cervenka.

O țară mai bogată, dar mai fragmentată

Pentru clasa de mijloc urbană, transformarea a fost extrem de profitabilă: venituri mai mari, proprietăți mai valoroase și acces la servicii moderne.

Pentru alte categorii însă, mai ales în afara marilor orașe, realitatea este diferită: servicii publice reduse, infrastructură învechită și costuri tot mai mari ale locuirii. Numărul tinerilor care locuiesc cu părinții a crescut semnificativ, pe fondul exploziei prețurilor imobiliare. Chiar și susținătorii reformelor recunosc acum că liberalizarea a mers, poate, prea departe.

„Direcția privatizării a fost corectă”, spune economistul Lars Calmfors, unul dintre arhitecții reformelor suedeze. „Dar probabil am exagerat.”

Alegerile care pot schimba din nou Suedia

Înaintea alegerilor generale din septembrie, tema privatizării – mai ales în educație – a devenit una dintre cele mai explozive din politica suedeză.

Social-democrații cer interzicerea profiturilor în școli și investiții mai mari în serviciile publice, criticând reducerile de taxe acordate celor bogați.

Totuși, după decenii de reforme, alegerea școlii și competiția dintre operatori au devenit deja parte din ADN-ul noii Suedii.

Iar întrebarea care domină acum dezbaterea publică nu mai este dacă statul trebuie să se retragă, ci cât de departe poate merge această retragere fără ca modelul social suedez să-și piardă identitatea.