Arestările Nord Stream pun sub semnul întrebării ajutorul Germaniei pentru Ucraina: implicații geopolitice majore
Arestările recente legate de sabotarea conductelor de gaz Nord Stream 1 și 2 din 2022 amenință să deterioreze grav relația, deja fragilă, dintre Germania și Ucraina. Berlinul se confruntă cu un val de întrebări dificile privind continuarea sprijinului financiar acordat Kievului, mai ales după ce anchetatorii germani au sugerat că atacatorii ar fi acționat la ordinul unor autorități de stat, generând o situație politică incomodă cu ramificații ce depășesc granițele celor două țări.
Ancheta germană privind sabotajul conductelor Nord Stream 1 și 2 din 2022, un proces care, potrivit publicației The Times, a durat aproape patru ani, pare să se apropie de un deznodământ odată cu recentele arestări. Această evoluție aduce în prim plan o serie de dileme pentru Berlin, care se vede nevoit să răspundă la întrebări privind motivul pentru care continuă să sprijine o națiune acuzată că ar fi distrus o infrastructură energetică esențială.
Săptămâna aceasta, Volodimir Juravlev, un instructor de scufundări de naționalitate ucraineană, a fost reținut în orașul Pula, de pe coasta croată a Adriaticii. Juravlev se afla acolo în calitate de consultant pentru producția filmului „Snake Island”, regizat de Doug Liman și avându-i în distribuție pe Sean Penn și Adrien Brody. Ironia sorții face ca pelicula să dramatizeze chiar actul de sabotaj pentru care Juravlev este acum acuzat. Urmează extrădarea sa în Germania.
Peste aproximativ două luni, presupusul său complice, Serhii Kuzniețov, un fost ofițer de contrainformații din cadrul serviciului de securitate ucrainean (SBU), va fi judecat la Hamburg. Acesta este acuzat de crime de război, incluzând distrugerea unui edificiu și atacarea proprietăților civile.
Patru cuvinte din anunțul procurorului federal german privind acuzațiile aduse lui Kuzniețov subliniază gravitatea situației politice: se afirmă că acesta ar fi acționat „im Auftrag staatlicher Stellen”, adică „la ordinul autorităților de stat”. Această precizare este esențială și prefigurează tensiuni semnificative pentru relațiile dintre Germania și Ucraina.
Impactul asupra relațiilor germano-ucrainene
Consecințele acestor acuzații se vor resimți mult dincolo de granițele Germaniei. Deși relația dintre Berlin și Kiev a fost adesea marcată de dificultăți, în ultimii ani, Germania a devenit pilonul central al sprijinului occidental pentru Ucraina. După revenirea președintelui Trump la Casa Albă anul trecut, Germania a preluat rolul Statelor Unite ca principal donator de ajutor bilateral pentru Ucraina, în termeni absoluți.
Parteneriatul dintre cele două țări este reciproc avantajos. Industria germană de armament, în plină expansiune, este strâns legată de cea ucraineană. Producătorii și generalii germani primesc nu doar informații detaliate și clasificate despre performanța armelor lor pe câmpul de luptă, ci și acces la tehnologii valoroase dezvoltate de ucraineni. Armata ucraineană oferă forțelor armate germane date din sistemele sale de comandă și control „Delta” și din suita de țintire „Avenger”, bazată pe inteligența artificială. Numeroase acorduri de producție comună sunt în desfășurare, în special pentru drone și software-ul aferent. De exemplu, Fire Point, un producător ucrainean de drone și rachete de lovitură la distanță, poartă discuții avansate cu mai multe companii germane pentru o posibilă colaborare.
În acest context, o investigație detaliată și o atenție publică intensă asupra implicării statului ucrainean în atacurile Nord Stream, dacă o astfel de implicare va fi dovedită, va fi extrem de incomodă pentru ambele națiuni. Președintele Zelenski și guvernul său au negat constant orice legătură cu atacul. Cu toate acestea, dovezile contrare se acumulează, așa cum a documentat jurnalistul Bojan Pancevski în recenta sa carte, „The Nord Stream Conspiracy”.
Repercusiuni politice interne și externe pentru Germania
Dacă instanța din Hamburg va constata că Kuzniețov și complicii săi au acționat la ordine oficiale, acest lucru ar consolida argumentele celor din Germania care susțin că țara lor se opune inutil Rusiei în numele unui stat care ar fi comis un act de război împotriva unei rute vitale pentru importurile de gaze. Acest scenariu ar fi problematic pentru Kiev și extrem de dificil pentru coaliția de guvernare de la Berlin. Aceasta din urmă trebuie să găsească un echilibru delicat între asigurarea că justiția este făcută și menținerea consensului public pentru politica Germaniei față de Ucraina.
Partidul de extremă dreapta „Alternativa pentru Germania” (AfD), care pledează pentru încetarea oricărui ajutor acordat Ucrainei și restabilirea imediată a relațiilor cu Rusia, ar exploata situația fără rețineri. AfD ar acuza guvernul că prejudiciază în mod imprudent interesele naționale fundamentale în materie de securitate energetică și geopolitică. Poziția Germaniei este complicată și de atitudinea vecinilor săi.
Atât Suedia, cât și Danemarca și-au încheiat rapid anchetele penale privind bombardamentele, care au avut loc în zonele lor economice exclusive, fără a identifica public niciun suspect. Polonia, o țară care s-a opus ferm proiectului Nord Stream încă de la început, a fost aproape de a aproba fără rezerve atacul. În octombrie anul trecut, un tribunal din Varșovia a refuzat extrădarea lui Juravlev către Germania, pronunțând o decizie extraordinară prin care conductele au fost considerate o țintă legitimă în contextul războiului defensiv al Ucrainei.
Această abordare este în concordanță cu o opinie tacită, larg răspândită în Polonia și în alte state de pe flancul estic al NATO, conform căreia atacatorii ucraineni care sabotează bunuri rusești în Marea Baltică și Marea Mediterană îndeplinesc o misiune divină. Pentru Germania, însă, niciuna dintre aceste abordări nu a fost o opțiune viabilă. Obsesia țării pentru respectarea procedurilor legale a împiedicat orice tentativă de a ascunde problema. În plus, curentele pacifiste și rusofile din opinia publică ar fi sancționat orice lider politic care ar fi încercat să justifice bombardamentul. Astfel, singura cale rămasă a fost această anchetă lungă și anevoioasă, care este pe cale să intre într-un act final chinuitor.
Explorează subiectele:
