„Eugen”: Emil Săndoi, recrutat de Securitate, a monitorizat 12 fotbaliști
O investigație recentă, bazată pe documentele din arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), dezvăluie că fostul internațional Emil Săndoi, o figură proeminentă a fotbalului românesc, a fost recrutat de poliția politică comunistă sub numele conspirativ „Eugen”. Dosarul, care acoperă perioada 1985-1989, detaliază modul în care Securitatea a obținut informații despre numeroși sportivi, inclusiv o rețea complexă de monitorizare reciprocă în care a fost implicat chiar și Gică Popescu.
Numele lui Emil Săndoi, fost fundaș al Universității Craiova și al echipei naționale, apare într-un dosar de rețea al Securității, R225432, ce conține 31 de file, conform unei investigații publicate de Gazeta Sporturilor. Documentele consultate în arhiva CNSAS arată cum a fost recrutat Săndoi și ce tip de informații îi erau solicitate de către ofițerii de legătură.
Emil Săndoi (FOTO: Sportpictures)
Recrutarea lui Emil Săndoi de către Securitate
Emil Săndoi avea doar 20 de ani în momentul recrutării sale, fiind la acea vreme student la Facultatea de Mecanică din Craiova. Pe 24 octombrie 1985, el ar fi semnat un angajament, acceptând să furnizeze informații Securității sub pseudonimul „Eugen”.
Procesul de recrutare nu a fost unul întâmplător. Documentele consultate de GSP arată că Securitatea a colectat informații despre tânărul fotbalist încă din vara anului 1985. Surse din anturajul său îl descriau ca fiind disciplinat, liniștit, fără probleme cu antrenorii sau colegii și fără un interes deosebit pentru a obține bunuri din străinătate. O verificare la domiciliu a confirmat o comportare civilizată, fără vicii ce ar fi putut genera probleme familiale sau sociale.
Locotenent-majorul Constantin Guță, ofițerul responsabil de recrutare, a întocmit un raport pe 9 octombrie 1985, în care îl caracteriza pe Săndoi ca fiind „sociabil, respectuos” și „un tânăr inteligent”, capabil să susțină discuții pe diverse teme. Guță a considerat că fotbalistul avea „reale posibilități informative” în cadrul Universității Craiova, în special datorită accesului său în vestiar, la cantonamente și la deplasările externe, ceea ce îl transforma într-o potențială sursă valoroasă.
După ce Săndoi a fost recrutat, Guță a consemnat că acesta a avut o atitudine corespunzătoare și „s-a dovedit a fi sincer”. Ulterior, alte documente interne ale Securității au apreciat că informațiile transmise de „Eugen” aveau „valoare operativă” și contribuiau la o mai bună cunoaștere a sportivilor de performanță.
Lista celor 12 fotbaliști monitorizați
În aceeași zi în care Emil Săndoi a semnat angajamentul, a fost întocmită o „Notă de relații”, care cuprindea 12 persoane din lumea fotbalului cu care acesta avea legături. Despre acești fotbaliști, Săndoi ar fi putut furniza informații, dacă Securitatea ar fi manifestat interes.
Conform documentului publicat de GSP, lista includea nume precum: Adrian Popescu, Octavian Popescu, Vasile Mănăilă, Gheorghe Popescu, Pavel Badea, Marian Bîcu, Florin Cioroianu, Dumitru Stîngaciu, Alpar Meszaros, Mihai Țîrlea, Bogdan Bănuță și Ovidiu Barba.
Primii șapte dintre aceștia erau colegi ai lui Săndoi la Universitatea Craiova. Dumitru Stîngaciu evolua la Steaua, Alpar Meszaros la „U” Cluj, Mihai Țîrlea la UTA, Bogdan Bănuță la FC Argeș, iar Ovidiu Barba la FCM Brașov. Cei cinci din urmă erau cunoscuți de Săndoi din perioada petrecută la lotul național de tineret. Documentul menționa, de asemenea, că existau și alte relații de acest gen.
Note informative și rolul lui Gică Popescu
Dosarul „Eugen” conține șase note informative, datate între martie 1986 și august 1989. O primă notă se referea la maseurul Universității Craiova, Aurelian Țîcu, despre care Săndoi a oferit detalii privind îndeplinirea atribuțiilor, relațiile cu jucătorii și comportamentul său în deplasările internaționale. Ofițerul a menționat că „Eugen” fusese instruit să vizeze aspecte concrete de interes pentru Securitate.
O altă notă informativă îl avea în centru pe fundașul Vasile Mănăilă. Despre acesta, Săndoi a raportat că „se pregătește cu conștiinciozitate”, notând, de asemenea, relațiile sale apropiate cu unii colegi și conduita în deplasările externe.
Printre persoanele despre care „Eugen” ar fi furnizat informații se număra și Gheorghe Popescu, ulterior căpitan al Barcelonei și al echipei naționale. Într-o notă din 3 octombrie 1986, Săndoi îl descria pe colegul său ca fiind preocupat de performanța sportivă și „sincer și corect” în relațiile cu ceilalți jucători. De asemenea, era menționată conduita lui Popescu în deplasările internaționale.
Un detaliu important descoperit în arhivă este că și Gică Popescu se afla în evidențele Securității, sub numele conspirativ „Petrescu”. Chiar pe materialul furnizat de „Eugen”, ofițerul a adăugat o adnotare conform căreia o copie urma să fie inclusă în dosarul „Petrescu”. Mai mult, în dosarul lui Săndoi există o copie a unei note atribuite lui „Petrescu” despre Emil Săndoi, în care fundașul Craiovei era caracterizat ca fiind serios la antrenamente, prietenos cu colegii și dedicat studiilor pentru a deveni inginer. În ciuda existenței acestui dosar de rețea, CNSAS a stabilit în 2009 că Gică Popescu nu a fost colaborator al Securității în sensul legii.
Relația cu ofițerii și monitorizarea „Eugen”
Documentele oferă indicii despre relația dintre „Eugen” și ofițerii săi de legătură. În martie 1986, căpitanul Victor Velișcu a consemnat că Săndoi îl sunase acasă pentru a-și cere scuze că nu putea ajunge la o întâlnire, fiind convocat la lotul național de tineret. În raport se menționa că fotbalistul știa ce sarcini avea de îndeplinit pe durata prezenței la lot.
În februarie 1987, același ofițer, Victor Velișcu, a apreciat că „Eugen” avea „posibilități reale de informare” atât în vestiarul Universității Craiova, cât și la echipa națională de tineret. Cu toate acestea, Securitatea îl verifica și pe propriul său colaborator: înregistrările indică interceptarea periodică a telefonului de acasă al lui Săndoi și monitorizarea relațiilor sale cu studenți străini din Craiova.
Notele din cantonamente aveau, în general, un ton neutru, lipsit de acuzații grave. De exemplu, după pregătirea de iarnă a Craiovei de la Bușteni, „Eugen” a raportat că „nu au existat probleme deosebite” și că atmosfera în echipă era bună. Chiar și o informație aparent banală putea avea consecințe operative: o adnotare la același document indica faptul că antrenorul Constantin Oțet urma să fie supus unor „verificări mai ample”, în contextul viitoarelor deplasări în străinătate.
Reacția lui Emil Săndoi
Contactat de Gazeta Sporturilor, Emil Săndoi a declarat că nu își amintește aceste episoade și că nu poate confirma autenticitatea documentelor sau a semnăturilor care îi sunt atribuite. Fostul internațional a afirmat că nu știe nimic despre numele conspirativ „Eugen” și nici despre ofițerul Constantin Guță. Săndoi a mai precizat că singurele informații pe care le-ar fi putut oferi despre colegii săi ar fi fost legate de antrenamente, prietenie și viața de echipă, respingând orice legătură cu „fenomenul” Securității.
Explorează subiectele:
