Armata Română: Siguranța nu are preț în fața dronelor; inacțiunea costă cel mai mult
Într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook, Statul Major al Apărării a abordat controversa legată de cheltuielile aferente rachetelor lansate pentru interceptarea dronelor. "Toată lumea întreabă cât costă racheta. Mai puțini se întreabă cât ar costa dacă nu ar fi fost lansată", se arată în comunicat.
Pentru a ilustra importanța investiției în apărare, Armata Română a făcut o paralelă cu măsuri de siguranță cotidiene. "E ca și cum ai spune că airbagul unei mașini este prea scump, fără să te gândești cât valorează viața omului pe care îl salvează. Sau că un extinctor este o cheltuială inutilă, până în ziua în care îți salvează casa", a explicat instituția.
Decizia de a lansa o rachetă este, conform Armatei, una strategică, menită să protejeze populația, nu una de natură financiară. "O rachetă nu este trasă pentru a economisi bani. Este trasă pentru a elimina un pericol. Când o dronă neidentificată pătrunde în spațiul aerian al României, decizia nu se ia comparând prețul dronei cu prețul rachetei. Se ia comparând riscul cu valoarea pe care trebuie să o protejăm: viața oamenilor", au specificat reprezentanții Armatei.
Mesajul se încheie cu un avertisment clar: "siguranța cetățenilor nu are preț", iar "cea mai scumpă decizie poate fi, de fapt, să nu faci nimic".
De ce România folosește F-16 împotriva dronelor
Acest mesaj al Armatei Române vine în urma explicațiilor oferite de ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, referitoare la utilizarea aeronavelor F-16 pentru interceptarea dronelor. Miruță a precizat că, deși nu este metoda clasică de combatere, folosirea F-16 este necesară în absența acoperirii complete a sistemelor antiaeriene terestre.
„Cu siguranţă că nu pentru toate dronele care intră în spaţiul aerian românesc ridicăm avioane de vânătoare. Avioanele de vânătoare F-16 nu au fost proiectate pentru lupta împotriva dronelor. Există un mix de soluţii care au fost implementate în zona respectivă. Există apărare antiaeriană şi la sol. Însă raza de acţiune a echipamentelor de apărare antiaeriană de la sol este una limitată. Folosim avioanele de vânătoare pentru zonele în care nu este acoperire din partea sistemelor de la sol. Clasic, în apărarea împotriva dronelor nu sunt utilizate avioanele de vânătoare. Trebuie utilizate soluții mult mai ieftine, pentru care n-a existat preocupare în trecut de înzestrare în Armata Română. În acelaşi timp am cerut şi sprijin NATO şi am comandat tot ceea ce este nevoie pentru a ajunge la un grad de siguranţă aproape absolut. Până atunci facem maximum posibil cu ce avem la dispoziție”, a declarat Radu Miruță.
Ministrul a anunțat că, începând cu ultimele luni ale anului curent, România va începe să recepționeze sisteme anti-dronă dedicate, achiziționate prin programul SAFE. El a admis că o pregătire mai bună ar fi fost posibilă dacă investițiile în aceste capabilități ar fi fost demarate anterior.
„Eu am ajuns la Ministerul Apărării în decembrie anul trecut, când am observat că Armata Română nu are capabilități suficiente de luptă împotriva oricărui context anti-dronă. În câteva luni de zile, prin programul SAFE, am comandat și am contractat aceste capabilități. Ele nu vin peste noapte”, a explicat ministrul.
Până la livrarea acestor noi sisteme, România continuă să se bazeze pe resursele actuale și pe suportul aliaților. „Armata Română în permanență face maximum cu ce are la dispoziție. Acesta este răspunsul cinstit pe care trebuie să-l înțeleagă românii”, a concluzionat Radu Miruță.
Preşedintele Consiliului European: „Securitatea României este securitatea Europei”
Situația privind incursiunile dronelor a atras și o reacție la nivel european. Antonio Costa, preşedintele Consiliului European, a transmis un mesaj de solidaritate:
„Pentru a doua oară în 24 de ore, spațiul aerian al României a fost încălcat de incursiuni ale unor drone. Felicit autoritățile române pentru răspunsul lor prompt și eficient. Suntem în deplină solidaritate cu România și cu cetățenii săi. Securitatea României este securitatea Europei. Vom continua să consolidăm securitatea, reziliența și capacitatea de descurajare a Uniunii Europene, inclusiv de-a lungul frontierei noastre estice”, a transmis Antonio Costa, preşedintele Consiliului European.
Explorează subiectele:

