Investițiile au scăzut, iar Camera de Comerţ Româno-Germană și-a exprimat toamna trecută nemulțumirea față de climatul politic și economic. În ciuda unui program de austeritate propus de guvern, există dubii privind aplicarea acestuia, scriu sursele citate.
„La începutul anului, sondajele arătau că încrederea celor 19 milioane de consumatori români într-o evoluţie pozitivă a scăzut în continuare, producţia a scăzut şi ea, la fel ca şi în cei doi ani anteriori. Doar inflaţia şi şomajul sunt înscrise pe o traiectorie ascendentă”, notează DW.
De asemenea, suspendarea şi amânarea alegerii unui nou preşedinte pentru luna mai au produs iritare în rândul populației, scrie sursa citată.
În plus, deficitul de stat de 8,7 la sută din PIB în 2024, anunţat în ianuarie, nu a depăşit doar de aproape trei ori limita de trei la sută impusă de Uniunea Europeană, dar a depăşit şi planurile optimiste ale guvernului. Acesta promisese iniţial să menţină deficitul sub plafonul de 5 la sută, pentru a-l majora apoi la 6,9 la sută. În final s-a ajuns la 8,7 la sută, un nivel fără precedent în spaţiul comunitar.
